1Sedecía avea douăzeci și unu de ani când a devenit rege și a domnit unsprezece ani la Ierusalím. Numele mamei lui era Hamutál, fiica lui Ieremía din Libná.
2El a făcut ceea ce este rău în ochii Domnului, conform cu tot ceea ce a făcut Ioiachím.
3Pentru că mânia Domnului era împotriva Ierusalímului și a lui Iúda până când i-a alungat de la fața sa, și Sedecía s-a revoltat împotriva regelui din Babilón.
4În anul al nouălea al domniei lui, în luna a zecea, în a zecea a lunii, a venit Nabucodonosór, regele Babilónului, el și toată armata lui, împotriva Ierusalímului; și-au fixat tabăra împotriva lui și au construit parapeți împotriva lui de jur împrejur.
5Cetatea a continuat să fie asediată până în anul al unsprezecelea al regelui Sedecía.
6În luna a patra, în a patra a lunii, foametea a cuprins cetatea și nu mai era pâine pentru poporul țării.
7Cetatea a fost spartă și toți oamenii de război au fugit și au ieșit din cetate noaptea pe drumul porții dintre cele două ziduri, care era lângă grădina regelui. Caldéii erau lângă cetate de jur împrejur, iar ei au mers pe drumul spre Arabáh.
8Armata caldéilor l-a urmărit pe rege și l-a ajuns pe Sedecía în stepele Ierihónului. Toată armata lui s-a împrăștiat de lângă el.
9L-au prins pe rege și l-au dus la regele Babilónului, la Ríbla, în ținutul Hamát, și au rostit împotriva lui judecăți.
10Regele Babilónului i-a înjunghiat pe fiii lui Sedecía sub ochii lui; le-a înjunghiat și pe toate căpeteniile lui Iúda la Ríbla.
11A pus să fie scoși ochii lui Sedecía și l-a legat cu de bronz. Apoi, regele Babilónului l-a dus la Babilón și l-a pus în temniță până în ziua morții sale.
12În luna a cincea, în a zecea a lunii – acest an era al nouăsprezecelea an al lui Nabucodonosór, regele Babilónului –, a venit la Ierusalím Nebuzaradán, mai-marele peste gărzi, care stătea înaintea regelui din Babilón.
13El a ars casa Domnului, casa regelui și toate casele din Ierusalím: a ars în foc toate casele mari.
14Toată armata caldéilor care era cu mai-marele peste gărzi a dărâmat toate zidurile Ierusalímului, de jur împrejur.
15Dintre săracii poporului, restul poporului care a rămas în cetate, a mers la regele din Babilón și restul mulțimii, Nebuzaradán, mai-marele peste gărzi, i-a deportat.
16Nebuzaradán, mai-marele peste gărzi, a pus să rămână dintre săracii țării ca să planteze vii și să lucreze pământul.
17Coloanele din bronz care erau în templul Domnului, postamentele, marea de bronz care era în templul Domnului, caldéii le-au sfărâmat și le-au dus bronzul în Babilón.
18Au luat tăvile pentru cenușă, lopețile, cuțitele, farfuriile, cupele, toate instrumentele de bronz cu care se slujea,
19oalele, lopețile, cenușarele, cazanele, candelabrele, cupele și cănile, cele din aur cu cele din aur, iar cele din argint cu cele din argint le-a luat mai-marele peste gărzi,
20cele două colaone, marea, cei doisprezece boi din bronz care erau sub postamentele pe care le făcuse regele Solomón pentru casa Domnului: bronzul lor, al tuturor acestor obiecte, nu se putea cântări.
21Coloanele erau de optsprezece coți înălțime, fiecare coloană era măsurată de un fir de doisprezece coți; grosimea sa era de patru degete și era gol pe dinăuntru.
22Deasupra ei era un capitel de bronz, iar înălțimea unui capitel era de cinci coți; împrejurul capitelului era o rețea de rodii, toate din bronz. La fel era pentru a doua coloană, cu rodii.
23Erau nouăzeci și șase de rodii pe părți; toate rodiile erau o sută pe rețea, de jur împrejur.
24Mai-marele peste gărzi i-a luat pe Seráia, preotul cel dintâi, pe Sofonía, al doilea preot, și trei păzitori ai pragului.
25Din cetate a luat un eunuc, care era supraveghetor peste bărbații de război, șapte bărbați dintre cei care vedeau fața regelui, pe scribul care era căpetenie a armatei și care înrola poporul țării și șaizeci de bărbați din poporul țării care se găseau în mijlocul cetății.
26Nebuzaradán, mai-marele peste gărzi, i-a luat și i-a adus la regele Babilónului, la Ríbla.
27Regele Babilónului i-a lovit și i-a omorât la Ríbla, în ținutul Hamát. Iúda a fost deportat din pământul lui.
28Acesta este poporul pe care l-a deportat Nabucodonosór în anul al șaptelea: trei mii douăzeci și trei;
29în anul al optsprezecelea al lui Nabucodonosór, din Ierusalím, opt sute treizeci și două de suflete;
30în anul al douăzeci și treilea al lui Nabucodonosór, Nebuzaradán, mai-marele peste gărzi, a deportat șapte sute patruzeci și cinci de iudei: toate sufletele, patru mii șase sute.
31În al treizeci și șaptelea an al deportării lui Ioiachín, regele lui Iúda, în luna a douăsprezecea, în a douăzeci și cincea a lunii, Évil-Merodác, regele din Babilón, în anul când a devenit rege, i-a ridicat capul lui Ioiachín, regele lui Iúda, și l-a făcut să iasă din temniță.
32I-a vorbit cu bunătate și i-a dat un tron mai sus decât tronurile regilor care erau cu el în Babilón.
33I-a schimbat hainele de închisoare și s-a hrănit totdeauna la masa lui, tot timpul vieții lui.
34Regele din Babilón i-a asigurat permanent cele necesare fiecărei zile, până în ziua morții lui, în toate zilele vieții sale.
Who We AreWhat We EelieveWhat We Do
2025 by iamachristian.org,Inc All rights reserved.
