1Iacób a pornit la drum și a mers în țara fiilor răsăritului.
2S-a uitat și iată că pe câmp era o fântână; și, iată, erau trei turme de oi care erau întinse lângă ea; căci din acea fântână se adăpau turmele. Piatra de pe gura fântânii era mare.
3Când se adunau acolo toate turmele, rostogoleau piatra de pe gura fântânii și adăpau turma, apoi puneau piatra la loc pe gura fântânii.
4Iacób le-a zis: „Frații mei, de unde sunteți voi?”. Ei au răspuns: „Suntem din Harán”.
5El le-a zis: „Îl cunoașteți pe Lában, fiul lui Nahór?”. „Îl cunoaștem”, i-au spus ei.
6El le-a zis: „Este sănătos?”. „Sănătos”, au spus ei. Și, iată, Rahéla, fiica lui, venea cu turma.
7El a zis: „Iată, mai este încă mult din zi și nu este încă timpul să adunați turmele: adăpați turma și duceți-vă să le pașteți!”.
8Ei i-au zis: „Nu putem, până ce nu se adună toate turmele; atunci rostogolesc piatra de pe gura fântânii și adăpăm turma”.
9Pe când le vorbea el, venea Rahéla cu turma tatălui său; căci ea o păștea.
10Când a văzut-o Iacób pe Rahéla, fiica lui Lában, fratele mamei sale, și turma lui Lában, fratele mamei sale, Iacób s-a apropiat și a rostogolit piatra de pe gura fântânii și a adăpat turma lui Lában, fratele mamei sale.
11Și a sărutat-o Iacób pe Rahéla, și-a ridicat glasul și a plâns.
12Iacób i-a făcut cunoscut Rahélei că este fratele tatălui ei și că este fiul Rebécăi. Ea a alergat și i-a făcut cunoscut tatălui ei.
13Când a auzit Lában vestea despre Iacób, fiul surorii sale, a alergat să-l întâmpine, l-a îmbrățișat, l-a sărutat și l-a făcut să vină în casa lui. Și i-a povestit lui Lában toate aceste lucruri.
14Lában i-a zis: „Cu adevărat, tu ești din oasele mele și din carnea mea!”. Și a stat cu el o lună de zile.
Căsătoria lui Iacób15Apoi Lában i-a zis lui Iacób: „Fiindcă ești fratele meu, îmi vei sluji oare degeaba? Fă-mi cunoscut: care ai vrea să-ți fie plata?”!
16Lában avea două fete: cea mai mare se numea Léa, iar cea mai mică, Rahéla.
17Léa avea ochii tandri, iar Rahéla era bine alcătuită și frumoasă la chip.
18Iacób o iubea pe Rahéla și a zis: „Îți voi sluji șapte ani pentru Rahéla, fiica ta cea mai mică”.
19Lában a răspuns: „Mai bine să ți-o dau ție decât s-o dau altui om. Rămâi la mine!”.
20Astfel Iacób a slujit șapte ani pentru Rahéla, dar au fost în ochii lui precum alte zile, atât de mult o iubea.
21Iacób i-a zis lui Lában: „Zilele s-au împlinit, dă-mi soția ca să intru la ea!”.
22Lában i-a adunat pe toți oamenii locului și a făcut un ospăț.
23Seara, a luat-o pe Léa, fiica sa, și a dus-o la el și el a intrat la ea.
24Lában i-a dat-o pe servitoarea sa Zilpá fiicei sale Léa ca servitoare.
25Când s-a făcut dimineață, iată că era Léa. Atunci el i-a zis lui Lában: „De ce mi-ai făcut aceasta? Nu ți-am slujit oare pentru Rahéla? Pentru ce m-ai înșelat?”.
26Lában a zis: „prin părțile noastre să fie dată mai mică înaintea celei mai mari.
27Împlinește săptămâna cu aceasta și ți-o voi da și pe cealaltă în schimbul slujbei cu care mă vei sluji alți șapte ani!”.
28[Iacób] a făcut așa și a împlinit săptămâna cu aceasta; apoi i-a dat-o pe Rahéla, fiica sa, de soție.
29Lában i-a dat-o ca servitoare fiicei sale Rahéla pe servitoarea sa Bílha.
30Iacób a intrat și la Rahéla, căci o iubea pe Rahéla mai mult decât pe Léa. Și i-a mai slujit lui alți șapte ani.
Fiii lui Iacóba) Fiii Léei31Domnul a văzut că Léa era urâtă și i-a deschis sânul. Iar Rahéla era sterilă.
32Léa a zămislit și a născut un fiu. I-a pus numele Rubén, căci spunea: „Domnul a văzut umilirea mea; mă va iubi de acum soțul meu”.
33A zămislit din nou și a născut un fiu; și a zis: „Domnul a ascultat, căci eu sunt urâtă și mi l-a dat și pe acesta”. De aceea l-a numit Simeón.
34A zămislit iarăși și a născut un fiu și a zis: „De data asta, soțul meu se va atașa de mine, căci i-am născut trei fii”. De aceea i-a pus numele Lévi.
35A zămislit din nou și a născut un fiu; și a zis: „de data aceasta, îl voi lăuda pe Domnul”. De aceea i-a pus numele Iúda. Și a încetat să mai nască.
Who We AreWhat We EelieveWhat We Do
2025 by iamachristian.org,Inc All rights reserved.
