Proverbe 14 - Versiunea Biblia Romano-Catolic? 2020（VBRC2020）

Înțelepciunea unei gospodine

1Înțelepciunea femeilor

le construiește casa,

dar nebunia o dărâmă cu mâna ei.

2Cel care umblă în dreptatea lui

se teme de Domnul,

dar cel care rătăcește de pe căile sale

îl disprețuiește.

3În gura nebunului este o nuia

pentru aroganța lui,

dar cei înțelepți își păzesc buzele.

4Unde nu sunt boi, ieslea este goală

și mulțimea veniturilor stă în forța boului.

5Martorul fidel nu minte,

dar martorul mincinos răsuflă minciuni.

6Batjocoritorul caută înțelepciunea, dar nu-i, iar pentru cel priceput,

cunoașterea este ușoară.

7Pleacă din fața omului nesimțit,

pentru că nu vei afla de pe buzele lui cunoaștere.

8Înțelepciunea celui înțelept este

să-și priceapă calea

și nebunia celor nesimțiți este înșelăciune.

9Nebunii își bat joc de vinovăție,

dar între cei drepți este favoare.

10Inima își cunoaște propria amărăciune și în bucuria sa nu se amestecă străinul.

11Casa celor vinovați va fi distrusă,

dar cortul celor drepți va înflori.

12Este o cale dreaptă înaintea omului, dar la sfârșitul ei sunt căile morții.

13Chiar și în râs inima se chinuie

și, la sfârșitul ei, veselia e cuprinsă de tristețe.

14De căile sale se satură cel cu inima rătăcită și omul bun, de ale sale.

15Cel nepriceput crede orice vorbă,

dar cel isteț încearcă să-și priceapă pașii.

16Cel înțelept se teme

și se îndepărtează de rău,

dar cel nesimțit este îngâmfat și e încrezut.

17Cel iute la mânie face nebunii,

iar omul planurilor se face urât.

18Nepricepuții vor moșteni nebunia, dar cei isteți se înconjură de cunoaștere.

19Cei răi se pleacă înaintea celor buni

și cei vinovați, la porțile celor drepți.

20Cel necăjit este urât chiar și de prietenul său, dar mulți sunt cei care-l iubesc pe cel bogat.

21Cel care-l disprețuiește pe aproapele său

păcătuiește,

dar cel care are milă de cei umili este fericit.

22Oare nu rătăcesc cei care plănuiesc răul?

Îndurarea și adevărul

sunt cu cei care plănuiesc binele.

23În orice trudă este răsplată,

dar unde este doar vorba buzelor, este lipsă.

24Cunună este pentru cei înțelepți bogăția lor, dar nebunia celor nesimțiți este doar nebunie.

25Martorul adevărat scapă vieți,

dar cel care respiră minciuni

[aduce] înșelăciune.

26În teama de Domnul

este o fortăreață de încredere

și, pentru fiii săi, este un refugiu.

27Teama de Domnul este izvor de viață

pentru a sta departe de cursele morții.

28În mulțimea poporului este măreția regelui, iar în lipsa poporului este ruinarea principelui.

29Cine este încet la mânie

[dobândește] multă înțelegere,

dar cine se înfurie repede își înalță nebunia.

30O inimă calmă este viața trupului,

dar gelozia este putregaiul oaselor.

31Cel care îl oprimă pe cel sărac

îl disprețuiește pe cel care l-a făcut,

dar cel care are milă de cel nevoiaș

îl cinstește.

32Cel vinovat cade în răutatea lui,

dar cel drept găsește refugiu

[până și] în moartea lui.

33În inima celui priceput

se odihește înțelepciunea,

dar interiorul celor nesimțiți

va fi făcut cunoscut.

34Dreptatea înalță un neam,

iar păcatul este infamia popoarelor.

35Plăcerea regelui este slujitorul prudent, iar mânia lui este

[asupra] celui care-l face de rușine.