Ben Sirah 24 - Versiunea Biblia Romano-Catolic? 2020（VBRC2020）

Elogiul înțelepciunii

1Înțelepciunea își laudă sufletul

și în mijlocul poporului său

se preamărește.

2În adunarea Celui Preaînalt

își deschide gura

și înaintea puterii sale se preamărește.

3Eu am ieșit din gura Celui Preaînalt

și ca un nor am acoperit pământul.

4Eu am locuit întru cele de sus

și tronul meu este în coloana de nor.

5Eu singură am înconjurat bolta cerului și am umblat în adâncul abisurilor.

6Peste valurile mării

și peste tot pământul,

peste orice popor și neam

am dobândit.

7Am căutat odihna la toate acestea

și în moștenirea cui voi poposi?

8Atunci, Creatorul a toate mi-a poruncit și cel care m-a creat mi-a stabilit cortul

și mi-a zis: „În Iacób să locuiești

și în Israél să ai moștenire!”.

9Înaintea veacului, de la început m-a creat și până în veac nu voi înceta.

10În cortul sfânt, înaintea lui am slujit

și astfel m-am stabilit în Sión.

11În cetatea iubită, la fel, m-a făcut să locuiesc

și în Ierusalím este puterea mea.

12Mi-am pus rădăcinile

într-un popor glorios,

în partea Domnului, moștenirea sa.

13Ca un cedru m-am înălțat în Libán

și ca un chiparos, în munții Hermón.

14Ca un palmier m-am înălțat în En-Ghédi,

ca un butaș de trandafir, în Ierihón,

ca un măslin frumos, pe câmpii

și m-am înălțat ca un platan.

15Ca scorțișoara și acantul aromelor

am dat miros,

ca smirna aleasă am dat parfum,

ca galbanul, și oniha, și rășina,

și ca fumul de tămâie în cort.

16Eu mi-am întins ramurile ca un terebint și ramurile mele

sunt ca ramurile gloriei și harului.

17Eu am făcut să răsară harul ca vița-de-vie și florile mele sunt rodul gloriei și bogăției.

18 Eu sunt mama iubirii frumoase,

a temerii,

a cunoașterii și a speranței sfinte.

Căci mă dăruiesc tuturor fiilor mei,

eu, cea născută din veșnicie,

celor numiți de el .

19Veniți la mine, cei care mă doriți,

și umpleți-vă de roadele mele!

20Căci amintirea mea este mai dulce

decât mierea

și moștenirea mea,

mai presus decât fagurele de miere.

21Celor care mă mănâncă,

din nou le va fi foame

și celor care mă beau, din nou le va fi sete.

Înțelepciunea și legea

22Cine mă ascultă nu va fi făcut de rușine și cei care lucrează cu mine nu vor păcătui.

23Toate acestea sunt cartea alianței

Dumnezeului celui Preaînalt,

legea pe care ne-a poruncit-o Moise, moștenire pentru adunările lui Iacób.

24 Nu încetați să vă întăriți în Domnul,

alipiți-vă de el, ca să vă facă puternici!

Domnul cel Atotputernic

este singurul Dumnezeu

și nu este alt mântuitor în afară de el.

25Face să abunde înțelepciunea ca Pișón și ca Tígrul, în zilele noi.

26Umple ca Eufrátul de înțelegere

și ca Iordánul, în zilele secerișului.

27Face să strălucească

precum lumina educația,

ca Ghihón, în zilele culesului.

28Cel dintâi nu a terminat s-o cunoască și, la fel, cel din urmă nu o va cerceta.

29Căci gândirea ei este mai extinsă decât marea

și planul ei, decât abisul cel mare.

30Și eu, ca un canal al unui râu

și ca un apeduct am ieșit spre grădină,

31am zis: „Voi uda grădina mea

și voi îmbiba stratul meu.

Și, iată, canalul a devenit pentru mine un râu și râul meu a devenit o mare!

32Mai mult,

voi la lumină educația ca zorile,

o voi face să strălucească până departe.

33Pe deasupra,

voi revărsa învățătura ca o profeție

și o voi lăsa

pentru generațiile veșniciei.

34Vedeți, nu m-am trudit

numai pentru mine,

ci pentru toți cei care mă caută.