1 Corinteni 15 - Versiunea Biblia Romano-Catolic? 2020（VBRC2020）

REALITATEA ÎNVIERIIÎnvierea lui Cristos

1Vă fac cunoscută, fraților, evanghelia pe care v-am vestit-o, pe care voi ați primit-o și în care ați rămas,

2prin care sunteți mântuiți, dacă o țineți așa cum v-am vestit-o eu, altfel, în zadar ați crezut.

3Căci v-am transmis, în primul rând, ceea ce am primit și eu: Cristos a murit pentru păcatele noastre, după Scripturi,

4a fost înmormântat și a înviat a treia zi, după Scripturi.

5Și i s-a arătat lui Chéfa, apoi celor doisprezece,

6după aceea s-a arătat la peste cinci sute de frați dintr-o dată, dintre care cei mai mulți au rămas până acum, iar unii dintre ei au murit.

7După aceea, i s-a arătat lui Iacób și apoi tuturor apostolilor.

8Ultimului dintre toți, ca unui născut înainte de vreme, mi s-a arătat și mie,

9căci eu sunt ultimul dintre apostoli, care nu sunt vrednic să mă numesc apostol, pentru că am persecutat Biserica lui Dumnezeu.

10Însă prin harul lui Dumnezeu sunt ceea ce sunt, iar harul lui pentru mine nu a devenit zadarnic; dimpotrivă, am trudit mai mult decât ei toți, nu eu, ci harul lui Dumnezeu care este în mine.

11Așadar, atât eu, cât și ei, noi predicăm astfel, iar voi astfel ați crezut.

Învierea noastră

12Iar dacă se vestește că Cristos a înviat din morți, cum spun unii dintre voi că nu există înviere din morți?

13Iar dacă nu există înviere din morți, nici Cristos nu a înviat.

14Însă dacă Cristos nu a înviat, zadarnică este predica noastră și zadarnică este credința voastră.

15Iar noi suntem găsiți martori falși ai lui Dumnezeu pentru că dăm mărturie împotriva lui Dumnezeu, că l-a înviat pe Cristos, pe care nu l-a înviat, de vreme ce morții nu învie.

16Căci dacă morții nu învie, nici Cristos nu a înviat,

17iar dacă Cristos nu a înviat, credința voastră este zadarnică și voi sunteți încă în păcatele voastre,

18iar cei care au adormit în Cristos au pierit.

19Și dacă ne-am pus speranța în Cristos numai în viața aceasta, suntem cei mai de milă dintre toți oamenii.

20Dar acum, Cristos a înviat din morți, fiind începutul celor adormiți.

21Căci de vreme ce printr-un om moartea, tot printr-un om și învierea din morți.

22Și după cum toți mor în Adám, tot la fel, în Cristos, toți vor fi readuși la viață.

23Dar fiecare la rândul lui: cel dintâi Cristos, după aceea cei care sunt ai lui Cristos, la venirea lui,

24apoi sfârșitul, când el va încredința împărăția lui Dumnezeu Tatăl, după ce va fi nimicit orice domnie, orice stăpânire și putere.

25Căci el trebuie să domnească până când va pune toți dușmanii sub picioarele lui.

26Ultimul dușman care va fi nimicit este moartea.

27De fapt, „toate le-a supus sub picioarele lui”. Însă când spune că „toate le-a supus”, este evident că în afară de cel care i-a supus lui toate.

28Iar când toate îi vor fi supuse, atunci și el, Fiul, se va supune celui care i-a supus lui toate, pentru ca Dumnezeu să fie totul în toți.

29Și apoi ce vor face cei care sunt botezați pentru cei morți? Dacă într-adevăr morții nu învie, de ce se mai botează pentru ei?

30Iar noi de ce să riscăm la orice oră?

31În fiecare zi eu sunt în pericol de moarte, fraților, o jur pe mândria mea care sunteți voi, pe care o am în Cristos Isus, Domnul nostru.

32Dacă numai din umane m-am luptat împotriva fiarelor în Éfes, la ce-mi folosește? Atunci, dacă morții nu învie,

„să mâncăm și să bem

căci mâine vom muri!”.

33Nu vă înșelați:

„Tovărășiile rele strică

bunele moravuri”.

34Veniți-vă cu adevărat în fire și nu păcătuiți, pentru că sunt unii care nu au cunoașterea lui Dumnezeu: o spun spre umilirea voastră!

Calitățile trupului înviat și situația celor care vor trăi la parusie

35Însă, va spune cineva: „Cum învie morții? Cu ce trup vor veni?”

36Nebunule! Ceea ce semeni tu nu prinde viață dacă mai întâi nu moare.

37Și ceea ce tu semeni, nu semeni trupul care va fi, ci doar un simplu grăunte, poate de grâu sau de altă plantă;

38însă Dumnezeu îi dă trup după cum vrea și fiecăreia dintre semințe îi dă trupul propriu.

39Nu orice trup este același trup, ci unul este oamenilor, altul este trupul animalelor, altul este trupul păsărilor și altul, al peștilor.

40Există și trupuri cerești și trupuri pământești, însă alta este gloria celor cerești și alta a celor pământești.

41Una este strălucirea soarelui, alta este strălucirea lunii și alta este strălucirea stelelor, căci o stea diferă de altă stea în strălucire.

42Tot la fel este și învierea morților: se seamănă în putrezire și se învie în neputrezire;

43se seamănă în necinste și se învie în glorie; se seamănă în slăbiciune și se învie în putere;

44se seamănă un trup fizic și învie un trup spiritual, căci dacă există un trup fizic, există și unul spiritual.

45Așa și este scris: „primul om, Adám, a fost făcut cu suflet viu”, cel din urmă Adám, cu Duhul dătător de viață.

46Dar nu cel spiritual mai întâi, ci cel firesc, apoi cel spiritual.

47Primul om este făcut din pământ: este pământesc; al doilea om este din cer.

48Cum este cel pământesc, la fel sunt și cei pământești, și cum este cel ceresc, la fel sunt și cei cerești.

49Și după cum am purtat chipul celui pământesc, vom purta și chipul celui ceresc.

50Fraților, eu spun aceasta: carnea și sângele nu pot moșteni împărăția lui Dumnezeu, nici putrezirea nu va moșteni neputrezirea.

51Iată, vă spun o taină: nu toți vom muri, însă toți vom fi schimbați.

52Într-o clipă, într-o clipire din ochi, la sunetul trâmbiței de apoi, căci va suna trâmbița și morții vor învia neputreziți, iar noi vom fi schimbați.

53Căci această supusă putrezirii trebuie să se îmbrace în neputrezire și această muritoare trebuie să se îmbrace în nemurire.

54Dar când aceasta supusă putrezirii se va îmbrăca în neputrezire și aceasta muritoare se va îmbrăca în nemurire, atunci se va împlini cuvântul scris:

„Moartea a fost înghițită de victorie.

55 Unde este, moarte, victoria ta?

Unde este, moarte, ghimpele tău?”.

56Ghimpele morții este păcatul, iar puterea păcatului este Legea.

57Însă, mulțumire fie lui Dumnezeu care ne dă victoria prin Domnul nostru Isus Cristos.

58Așa încât, frații mei iubiți, fiți tari, neclintiți; prisosind totdeauna în lucrarea Domnului, știind că munca voastră nu este zadarnică în Domnul!