1Preamăriți-l pe Domnul, pentru că este bun,
veșnică este îndurarea lui!
2Așa să spună cei răscumpărați de Domnul,
cei pe care i-a răscumpărat
din mâna asupritorului,
3pe care i-a adunat din țările:
de la răsărit și de la apus,
de la miazănoapte și de la miazăzi!
4Rătăceau prin pustiu,
umblau prin pământ uscat
și nu găseau nicio cetate
în care să poată locui;
5[sufereau] de foame și de sete:
viața se stingea în ei.
6În strâmtorarea lor,
au strigat către Domnul
și i-a mântuit din necazurile lor;
7i-a călăuzit pe drumul cel drept,
ca să ajungă într-o cetate
în care să poată locui.
8Să-l laude pe Domnul
pentru bunătatea lui,
pentru minunile
în folosul fiilor oamenilor!
9Căci el a săturat sufletul însetat
și a umplut de bunătăți
sufletul flămând.
10Ei locuiau în întuneric și în umbra morții,
prizonieri ai sărăciei
și încătușați în lanțurile lor,
11căci s-au revoltat împotriva
cuvintelor lui Dumnezeu
și au disprețuit planul Celui Preaînalt.
12El le-a umilit inima prin chinuri,
cădeau și nu era cine să-i ajute.
13În strâmtorarea lor,
au strigat către Domnul
și el i-a mântuit din necazurile lor;
14i-a scos din întuneric și din umbra
morții și lanțurile lor le-a rupt.
15Să-l laude pe Domnul
pentru bunătatea lui,
pentru minunile
în folosul fiilor oamenilor!
16Căci a sfărâmat porțile de bronz
și a frânt zăvoarele de fier.
17Și-au pierdut mințile
pe calea nelegiuirii
și, din cauza fărădelegilor lor,
au ajuns nenorociți,
18sufletului lor i s-a făcut silă de orice hrană
și au ajuns până la porțile morții.
19În strâmtorarea lor,
au strigat către Domnul
și i-a mântuit din necazurile lor;
20a trimis Cuvântul său și i-a vindecat,
i-a scăpat de la nimicire.
21Să-l laude pe Domnul
pentru bunătatea lui,
pentru minunile
în folosul fiilor oamenilor!
22Să-i aducă jertfe de mulțumire
și să vestească faptele lui
în strigăte de bucurie!
23Cei care plecau pe mare în corăbii
și făceau negoț pe apele cele mari,
24ei au văzut lucrările Domnului
și minunile lui în adâncuri.
25El a spus și s-a pornit vântul furtunii
care a ridicat valurile mării:
26se suiau spre ceruri,
coborau spre abisuri;
sufletul lor se topea de groază.
27Se împleticeau și se clătinau ca un om
beat și toată înțelepciunea lor pierise.
28În strâmtorarea lor,
au strigat către Domnul și el
i-a făcut să iasă din necazurile lor;
29a liniștit furtuna
și valurile s-au potolit.
30Ei s-au bucurat că valurile s-au
liniștit și el i-a condus la portul dorit.
31Să-l laude pe Domnul
pentru bunătatea lui,
pentru minunile
în folosul fiilor oamenilor!
32Să-l preamărească
în adunarea poporului
și să-l laude în adunarea bătrânilor!
33El a schimbat râurile într-un pustiu
și izvoarele de apă în pământ uscat,
34pământul roditor, în sărătură,
din cauza răutății locuitorilor lui.
35Dar a schimbat pustiul
în întindere de apă
și pământul uscat, în izvoare de apă
36și i-a făcut să se așeze acolo
pe cei înfometați,
iar ei au stabilit o cetate
unde să locuiască.
37Au semănat ogoare și au plantat vii
și ele au adus roade îmbelșugate.
38I-a binecuvântat
și ei s-au înmulțit mult
și nu a lăsat să scadă
numărul animalelor lor.
39Apoi a scăzut numărul lor
și au fost abătuți,
din cauza constrângerii răului și a suferinței.
40A revărsat disprețul asupra nobililor,
i-a făcut să rătăcească
printr-un pustiu fără drumuri.
41Dar l-a ridicat pe cel sărman
din necaz și a făcut familiile
numeroase ca turmele.
42Cei drepți vor vedea și se vor bucura
și orice nelegiuit își va închide gura.
43Cine-i înțelept să observe acestea
și va înțelege îndurările Domnului!
Who We AreWhat We EelieveWhat We Do
2025 by iamachristian.org,Inc All rights reserved.