Apocalipsul 1 - Versiunea Biblia Romano-Catolic? 2020（VBRC2020）

Prolog

1Revelația lui Isus Cristos, pe care Dumnezeu i-a dat-o ca să arate slujitorilor săi cele ce trebuie să fie în curând. El a făcut-o cunoscută trimițând-o prin îngerul lui slujitorului său Ioan,

2care a dat mărturie că toate câte le-a văzut sunt cuvântul lui Dumnezeu și mărturia lui Isus Cristos.

3Fericit cel care citește și cei care ascultă cuvintele profeției și țin cele scrise în ea, căci timpul este aproape.

I. SCRISORI CĂTRE CELE ȘAPTE BISERICIDestinatarii

4Ioan, către cele șapte Biserici care sunt în Asia: har vouă și pace de la cel care este, care era și care vine; și de la cele șapte duhuri care sunt înaintea tronului său;

5și de la Isus Cristos, martorul cel credincios, primul născut dintre cei morți și principele regilor pământului!

Celui care ne iubește și ne-a eliberat de păcatele noastre în sângele său

6și ne-a făcut o împărăție, preoți pentru Dumnezeu și Tatăl său, lui să-i fie gloria și puterea în vecii vecilor! Amin!

7Iată că vine cu norii

și orice ochi îl va vedea,

chiar și cei care l-au străpuns!

Își vor bate din cauza lui

toate triburile pământului.

Da. Amin!

8„Eu sunt alfa și omega – spune Domnul Dumnezeu – cel care este, care era și care vine, Atotputernicul”.

Viziunea inaugurală

9Eu, Ioan, fratele vostru și părtaș cu voi la strâmtorarea, la împărăția și la statornicia în Isus, mă aflam pe insula numită Pátmos din cauza cuvântului lui Dumnezeu și a mărturisirii lui Isus.

10În Ziua Domnului

, am fost în Duh și am auzit în urma mea un glas puternic, ca de trâmbiță,

11care spunea: „Ceea ce vezi, scrie într-o carte și trimite-o celor șapte Biserici: la Éfes, Smírna, Pérgam, Tiatíra, Sárdes, Filadélfia și Laodicéea”.

12M-am întors să văd glasul care vorbea cu mine; și, întorcându-mă, am văzut șapte candelabre de aur,

13iar în mijlocul candelabrelor, ca un Fiu al Omului, îmbrăcat cu un veșmânt lung și încins la piept cu o cingătoare din aur.

14Capul lui și părul alb era ca lâna albă, ca zăpada, și ochii lui – ca flacăra focului,

15picioarele lui – asemenea bronzului ca într-un cuptor arzând, iar glasul lui –, ca un vuiet de ape multe.

16El ținea în mâna lui dreaptă șapte stele, iar din gura lui ieșea o sabie ascuțită cu două tăișuri; aspectul lui era ca soarele când strălucește în toată puterea sa.

17Când l-am văzut, am căzut la picioarele lui ca mort, dar el și-a pus dreaptă peste mine, spunându-mi: „Nu te teme! Eu sunt cel dintâi și cel de pe urmă,

18și cel viu. Am fost mort și iată că sunt viu în vecii vecilor! Eu am cheile morții și ale locuinței morților.

19Așadar, scrie cele pe care le-ai văzut, cele ce sunt și cele ce vor veni după acestea!

20Taina celor șapte stele pe care le-ai văzut în mâna mea dreaptă și a celor șapte candelabre din aur este: cele șapte stele sunt îngerii celor șapte Biserici, iar cele șapte candelabre sunt cele șapte Biserici”.