1 Macabei 5 - Versiunea Biblia Romano-Catolic? 2020（VBRC2020）

Expediția împotriva iduméilor și a lui Amón

1Când au auzit neamurile din jur că fusese reconstruit altarul și că fusese dedicat sanctuarul ca mai înainte, s-au mâniat foarte mult.

2S-au sfătuit să nimicească neamul lui Iacób care se afla în mijlocul lor; și au început să-i ucidă în popor și să-i nimicească.

3Iúda a luptat împotriva fiilor lui Esáu în Iduméea, la Acrabaténe, căci ei atacaseră Israélul. A făcut un mare măcel printre ei, i-a supus și a luat pradă de la ei.

4Apoi și-a amintit de relele fiilor lui Baián, care era pentru popor o cursă și o piatră de poticnire, întrucât întindeau capcane pe drumuri.

5Au fost închiși de către el în turnuri, i-a asediat, i-a dat nimicirii și le-a dat foc turnurilor cu toți cei care erau în ele.

6A trecut la fiii lui Amón și a găsit o grupă puternică, un popor numeros și pe Timotéi, conducătorul lor.

7A purtat cu ei multe războaie, i-a zdrobit din fața lui și i-a înfrânt.

8A pus stăpânire pe Iazér și pe suburbiile sale; apoi s-a întors spre Iudéea.

Pregătirea campaniei din Galiléea și Galaád

9Neamurile care erau în Galaád s-au adunat împotriva lui Israél care erau între hotarele lor ca să-i nimicească. Însă ei au fugit în fortăreața Datéma.

10I-au trimis scrisori lui Iúda și fraților lui, spunând: „Neamurile din jur s-au adunat împotriva noastră ca să ne nimicească!

11Ei se pregătesc să vină să atace fortăreața în care am fugit. Timotéi conduce armata lor.

12Acum, vino și ne eliberează din mâna lor, căci mulți au căzut dintre noi!

13Toți frații noștri care sunt în lui Tobía au murit și i-au luat captivi pe femeile lor și pe copii, ca și bunurile lor. Au ucis acolo cam o mie de bărbați”.

14Încă mai citeau scrisorile și, iată, că au sosit alți mesageri din Galiléea cu hainele sfâșiate, aducând la cunoștință lucruri asemănătoare.

15Ei au spus că s-au adunat împotriva lor străini din Ptolemáis, din Tir, din Sidón și din toată Galiléea „ca să ne nimicească”.

16Când au auzit Iúda și poporul aceste cuvinte, s-au reunit într-o mare adunare ca să hotărască ce să facă pentru frații lor care erau în suferință și împotriva cărora se duceau lupte.

17Iúda i-a zis lui Símon, fratele său: „Alege-ți bărbați și mergi ca să-i eliberezi pe frații tăi care sunt în Galiléea; eu și Ionatán, fratele meu, vom merge în Galaád!”.

18I-a lăsat de pază pe Iosíf, lui Zaharía, și pe Azaría, conducătorul poporului, cu restul armatei care era în Iudéea.

19Și le-a poruncit, zicând: „Stați în fruntea acestui popor și nu purtați război cu neamurile până când nu ne vom întoarce!”.

20Au împărțit pentru Símon trei mii de bărbați ca să meargă în Galiléea, iar pentru Iúda opt mii în Galaád.

Expediția lui Símon în Galiléea

21Símon a plecat în Galiléea, a purtat multe războaie cu neamurile și a nimicit neamurile din fața lui.

22I-a urmărit până la porțile Ptolemáis. Au căzut dintre neamuri până la trei mii de bărbați și au luat pradă de la ei.

23I-a luat pe cei care erau din Galiléea și din Arbáta împreună cu femeile și copiii lor și cu toate câte aveau și i-a adus în Iudéea cu bucurie mare.

Expediția lui Iúda în Galaád

24Iúda Macabéul și Ionatán, fratele său, au trecut Iordánul și au mers cale de trei zile în pustiu.

25I-au întâlnit pe nabatei, care i-au primit cu pace, și le-au povestit toate cele întâmplate fraților lor în Galaád

26și că mulți dintre ei sunt prinși în Bosorá și Bosór, în Aléma, Hasfó, Machéd și Carnáim: toate acestea erau cetăți puternice și mari.

27Și în celelalte cetăți din Galaád mai erau prinși. Și, a doua zi, aveau de gând să asedieze fortărețele, să le cucerească și să-i nimicească pe toți într-o singură zi.

28Iúda și tabăra lui s-au întors pe neașteptate pe drumul spre pustiu, spre Bosorá. Au capturat cetatea și i-au ucis pe toți bărbații prin ascuțișul sabiei; au luat pradă de la ei și au dat foc.

29Au plecat de acolo noaptea și au mers până la fortăreață.

30Dimineața, și-au ridicat ochii și, iată, un popor mare, care nu putea fi numărat – aducând scări și mașinării pentru a ataca fortăreața – lupta împotriva lor.

31Iúda a văzut că lupta începuse și că zgomotul din cetate se ridica până la cer cu de trâmbiță și cu strigăt puternic.

32Le-a spus bărbaților armatei: „Luptați astăzi pentru frații noștri!”.

33A ieșit în trei grupe în spatele lor, au sunat din trâmbițe și au strigat în rugăciune.

34Tabăra lui Timotéi și-a dat seama că era Macabéul și a fugit din fața lui. El a făcut un mare măcel printre ei și au căzut în ziua aceea dintre ei până la opt mii de bărbați.

35S-a îndreptat apoi spre Aléma, a luptat împotriva ei, a cucerit-o, a ucis toți bărbații din ea, le-a luat prăzile și i-a dat foc.

36De acolo a plecat și a cucerit Hasfó, Machéd, Bosór și celelalte cetăți din Galaád.

37După aceste lucruri, Timotéi și-a adunat o altă tabără. A așezat-o în fața Rafón, de cealaltă parte a torentului.

38Iúda a trimis să se spioneze tabăra și i-au adus la cunoștință: „S-au adunat la el toate neamurile din jurul nostru, o armată foarte mare.

39Au tocmit arabi ca să-i ajute și și-au așezat tabăra de cealaltă parte a torentului, gata să vină și să lupte împotriva ta”. Și Iúda a mers în întâmpinarea lor.

40Timotéi le-a zis comandanților armatei sale când se apropia de Iúda și de tabăra lui care era la torentul de apă: „Dacă va trece la noi primul, nu vom putea să-i ținem piept, căci va fi mai puternic decât noi.

41Dacă însă se va teme și își așază tabăra dincolo de râu, vom trece la el și vom fi mai puternici decât el”.

42Când Iúda se apropia de torentul de apă, i-a așezat pe scribii poporului lângă torent și le-a poruncit, zicând: „Nu lăsați niciun om să se sustragă, ci toți să iasă la luptă!”.

43A trecut el primul înaintea lor și tot poporul l-a urmat. A nimicit înaintea lor toate neamurile; ei au abandonat armele lor și au fugit la sanctuarul din Carnáim.

44A ocupat cetatea și au dat foc sanctuarului cu toți cei care erau în el. A fost distrusă Carnáim și nu au putut rezista în fața lui Iúda.

45Iúda i-a adunat pe toți Israél care erau în Galaád, de la mic la mare, femeile, copiii și bunurile lor – o tabără foarte mare – și a venit în ținutul lui Iúda.

46Au ajuns la Efrón, o cetate mare și foarte puternică în drumul lor, pe care nu o puteai ocoli nici prin dreapta, nici prin stânga, ci să treci prin mijlocul ei.

47I-au închis pe cei care erau din cetate și au blocat porțile cu pietre.

48Iúda le-a trimis cuvinte de pace, zicând: „Vom trece prin țara voastră ca să mergem în țara noastră. Nimeni nu vă va face niciun rău. doar să trecem în picioare”. Dar ei nu au vrut să îi deschidă.

49Atunci, Iúda a poruncit să se vestească în tabără ca fiecare să se oprească în locul în care este.

50El a luat bărbați din armată și a luptat împotriva cetății toată ziua aceea și toată noaptea și cetatea a fost dată în mâinile lui.

51I-a nimicit pe toți bărbații prin ascuțișul sabiei și a ras-o la pământ. A luat pradă din ea și a trecut prin cetate deasupra celor uciși.

52Au traversat Iordánul spre câmpia cea mare, în față cu Baitsán.

53Iúda îi aduna pe cei care rămâneau în urmă și încuraja poporul tot timpul călătoriei, până când a ajuns în ținutul lui Iúda.

54A urcat la muntele Sión cu bucurie și veselie și a adus arderi de tot pentru că nu căzuse dintre ei nimeni până când s-au întors în pace.

Întoarcerea de la Iámnia

55În zilele în care Iúda și Ionatán erau în Galaád, iar Símon, fratele lui, era în Galiléea, în fața Ptolemáis,

56Iosíf, lui Zaharía, și Azaría, conducătorii armatei, au auzit de faptele de vitejie și de luptele pe care le făcuseră

57și au spus: „Să ne facem și noi un nume și să mergem să luptăm cu neamurile care sunt în jurul nostru!”.

58Au poruncit celor care erau în armata ce era cu ei și au mers împotriva Iámnia.

59Górgias și bărbații lui au ieșit din cetate ca să-i întâmpine în luptă.

60Iosíf și Azaría au fost înfrânți și au fost urmăriți până la munții Iudéii. Au căzut în ziua aceea din poporul lui Israél până la două mii de bărbați.

61A fost înfrângere mare în popor, pentru că nu au ascultat de Iúda și de frații lui, crezând fapte de vitejie.

62Dar ei nu erau din descendența acelor bărbați prin mâinile cărora a fost dată eliberarea pentru Israél.

63Bărbatul Iúda și frații lui au fost cinstiți foarte mult înaintea întregului Israél și a tuturor neamurilor care au auzit de numele lui.

64Și se adunau la ei lăudându-i.

Succese în Iduméea și în Filistéea

65Iúda și frații lui au ieșit și au luptat împotriva fiilor lui Esáu în ținutul din sud. Au lovit Hebrón și suburbiile ei, au dărâmat fortărețele ei și au dat foc turnurilor din jurul ei.

66Au plecat ca să meargă în ținutul străinilor și au trecut prin Marisá.

67În acea zi, au căzut în luptă preoți doritori de fapte de vitejie, pentru că au ieșit la luptă în mod necugetat.

68Apoi, Iúda s-a îndreptat spre Azót, ținut al străinilor. Le-a dărâmat altarele, a ars statuile zeilor lor, a luat prăzi din cetăți și s-a întors în ținutul lui Iúda.