Qohelet 3 - Versiunea Biblia Romano-Catolic? 2020（VBRC2020）

Orice lucru, la timpul lui

1Pentru toate există o vreme

și un timp, pentru toate cele plăcute

sub ceruri.

2Este un timp pentru a se naște

și un timp pentru a muri;

un timp pentru a planta și un timp

pentru a smulge ce s-a plantat;

3un timp pentru a ucide

și un timp pentru a vindeca;

un timp pentru a dărâma și un timp

pentru a construi;

4un timp pentru a plânge

și un timp pentru a râde;

un timp pentru a geme

și un timp pentru a dansa;

5un timp pentru a arunca pietre

și un timp pentru a aduna pietre;

un timp pentru a îmbrățișa

și un timp pentru a se îndepărta

de îmbrățișare;

6un timp pentru a căuta

și un timp pentru a pierde,

un timp pentru a păstra

și un timp pentru a arunca;

7un timp pentru a rupe

și un timp pentru a coase;

un timp pentru a tăcea

și un timp pentru a vorbi.

8un timp pentru a iubi

și un timp pentru a urî;

un timp pentru luptă

și un timp pentru pace.

Dumnezeu vrea să fie temut

9Ce folos are cel care lucrează din tot ceea ce trudește el?

10Am văzut îndeletnicirea pe care Dumnezeu le-a dat-o fiilor oamenilor ca să se ocupe cu ea.

11Toate le-a făcut frumoase la timpul lor, ba chiar a pus veșnicia în inima, chiar dacă omul nu poate să afle lucrarea pe care a făcut-o Dumnezeu de la început și până la sfârșit.

12Am recunoscut că nu este bine în ele decât să se bucure și să facă binele în viața lor.

13Și omul care mănâncă și bea și vede ceea ce este bun în toată truda lui, și aceasta este darul lui Dumnezeu.

14Am cunoscut că tot ceea ce face Dumnezeu este pentru totdeauna: nu este nimic de adăugat la el și nimic de scos din el. Dumnezeu a făcut pentru ca să se teamă de el.

15Ceea ce s-a făcut s-a făcut deja și ceea ce a fost a fost deja. Dumnezeu caută ceea ce s-a urmărit.

16Am mai văzut sub soare că în locul judecății era nelegiuirea și în locul dreptății era vinovăția.

17Mi-am zis în inimă:

„Dumnezeu îi va judeca pe cel

drept și pe cel vinovat,

căci este un timp pentru

ceea ce este plăcut

și pentru tot

ceea ce este făcut acolo”.

18Am zis în inimă:

„Din cauza fiilor oamenilor,

ca Dumnezeu să-i încerce și să vadă

că nu sunt decât animale”.

19Soarta omului și soarta animalului

este aceeași soartă;

cum moare unul, așa moare

și celălat:

este aceeași suflare pentru toți

și omul nu are niciun avantaj

față de animale,

căci totul este deșertăciune.

20Toate merg spre un singur loc:

toate sunt din țărână,

toate se întorc în țărână.

21Cine cunoaște suflarea

fiilor oamenilor?

Oare urcă spre înălțimi?

Sau suflarea animalelor, oare coboară

ea spre adâncul pământului?

22Am văzut că nu este nimic mai bun

pentru om

decât să se bucure de ceea ce face:

aceasta este partea lui.

Căci cine-l va duce să vadă

ceea ce va fi după el?