Proverbe 8 - Versiunea Biblia Romano-Catolic? 2020（VBRC2020）

Invitația înțelepciunii la ascultare

1Oare nu strigă înțelepciunea

și nu-și înalță înțelegerea glasul?

2Ea se așază pe vârful înălțimilor,

de-a lungul drumurilor și printre poteci.

3Strigă lângă porți, la intrarea cetății,

la accesul intrărilor.

4Către voi, oameni, strig și glasul meu este pentru fiii oamenilor.

5Înțelegeți, voi, nepricepuților, istețimea și voi, nesimțiților, deveniți pricepuți la inimă!

6Ascultați, căci voi spune nobile și buzele mi se deschid pentru cele drepte!

7Căci cerul gurii mele murmură adevărul și lucru abominábil

este vinovăția pentru buzele mele.

8În dreptate sunt toate cuvintele gurii mele, nu este în ele întortocheat și strâmb.

9Toate sunt curate pentru cel care pricepe, sunt drepte pentru cei care au găsit cunoașterea.

10Primiți disciplina mea, și nu argintul,

cunoașterea, mai degrabă decât aurul ales.

11Căci înțelepciunea este mai bună

decât coralii

și toate dorințele nu sunt egale cu ea.

Înțelepciunea își face elogiulÎnțelepciunea și regii

12Eu, înțelepciunea, locuiesc cu istețimea și am aflat cunoașterea chibzuinței.

13Teama de Domnul înseamnă a urî răul; eu urăsc mândria, trufia, calea rea

și gura perversă.

14Ale mele sunt sfatul și planul,

eu sunt priceperea, a mea este forța.

15Prin mine domnesc regii

și cei care conduc hotărăsc dreptatea.

16Prin mine conduc conducătorii,

nobilii și toți judecătorii dreptății.

17Eu îi iubesc pe cei care mă iubesc

și cei care mă caută mă găsesc.

18Bogăția și onoarea sunt cu mine,

averea trainică și dreptatea.

19Roadele mele sunt mai bune

decât aurul, decât aurul fin,

și veniturile mele sunt mai de ales

decât argintul.

20Eu umblu pe calea dreptății,

în mijlocul cărărilor judecății,

21ca să aibă moștenire cei care mă iubesc și eu să le umplu vistieriile.

Înțelepciunea și creația

22Domnul m-a creat ca început al căii sale,

înaintea faptelor sale de odinioară.

23Din veșnicie am fost formată,

de la început, înaintea pământului.

24Când nu erau abisurile eu am fost născută,

când nu erau izvoarele pline de apă.

25Înainte să fie fondați munții,

înaintea colinelor am fost născută.

26Când încă nu făcuse pământul

și câmpiile,

nici cele dintâi pulberi ale lumii,

27când a stabilit cerurile, eu eram acolo;

când a stabilit bolta deasupra abisului,

28când a întărit norii deasupra

și când a fixat izvoarele abisului,

29când a pus mării o limită

ca apele să nu treacă peste porunca lui,

când a hotărât temeliile pământului,

30eu eram lângă el de încredere,

preferată zi de zi,

bucurându-mă înaintea lui tot timpul.

31Mă bucuram pe rotocolul pământului și preferința mea erau fiii oamenilor.

Îndemnul înțelepciunii

32Acum, fiilor, ascultați-mă,

căci fericiți sunt cei care păzesc căile mele!

33Ascultați disciplina și veți fi înțelepți!

Nu o neglijați!

34Fericit este omul care mă ascultă

veghind la porțile mele zi de zi

și observând ușorii intrărilor mele.

35Cel care mă găsește găsește viața

și capătă favoare de la Domnul.

36Dar cel care păcătuiește împotriva mea

își tratează cu violență sufletul,

iar toți cei care mă urăsc iubesc moartea.