1Acestea sunt pe care le-au moștenit fiii lui Israél în țara Canaán, pe care li le-au împărțit Eleazár, preotul, și Iósue, fiul lui Nun, și căpeteniile de familie ale triburilor fiilor lui Israél.
2S-a împărțit prin tragere la sorți – după cum poruncise Domnul prin Moise – celor nouă triburi și jumătate.
3Căci Moise dăduse moștenire celor două triburi și jumătate dincolo de Iordán. Însă levíților nu le-a dat nicio moștenire printre ei.
4Fiii lui Iosíf erau două triburi: Manáse și Efraím. Iar levíților nu le-au dat nicio parte în țară, în afară de cetăți de locuit și terenuri pentru turmele lor și pentru bunurile lor.
5După cum i-a poruncit Domnul lui Moise, așa au făcut fiii lui Israél și au împărțit țara.
Partea lui Cáleb6Fiii lui Iúda s-au apropiat de Iósue la Ghilgál, iar Cáleb, fiul lui Iefúne, chenéul, i-a zis: „Tu știi ce i-a spus Domnul lui Moise, omul lui Dumnezeu, cu privire la mine și cu privire la tine la Cádeș-Barnéa.
7Eram în vârstă de patruzeci de ani când Moise, slujitorul Domnului, m-a trimis din Cádeș-Barnéa ca să cercetez țara și i-am adus informații sincere.
8Frații mei, care au mers cu mine, au descurajat poporul, însă eu l-am urmat întru totul pe Domnul Dumnezeul meu.
9În ziua aceea, Moise a jurat: «Fără îndoială, ținutul pe care a călcat piciorul tău îl veți primi ca moștenire tu și fiii tăi pentru totdeauna, pentru că l-ai urmat întru totul pe Domnul Dumnezeul meu».
10Acum, iată că Domnul m-a ținut în viață, după cum a spus, patruzeci și cinci de ani de când Domnul a spus aceasta lui Moise, cel care a condus Israélul în pustiu, și astăzi sunt în vârstă de optzeci și cinci de ani.
11Astăzi sunt încă în putere ca atunci când Moise m-a trimis: puterea mea de atunci este aceeași cu cea de acum, fie pentru război, fie pentru a ieși și pentru a intra.
12Acum dă-mi muntele acesta despre care a vorbit Domnul pe vremea aceea pentru că ai auzit atunci că acolo sunt anachími și că sunt cetăți mari și întărite! Dacă Domnul va fi cu mine, îi voi alunga, după cum a spus Domnul”.
13Iósue l-a binecuvântat pe Cáleb, fiul lui Iefúne, și i-a dat ca moștenire Hebrón.
14De aceea, Hebrón a fost moștenirea lui Cáleb, fiul lui Iefúne, chenéul, până astăzi, pentru că îl urmase întru totul pe Domnul Dumnezeul lui Israél.
15Numele Hebrón era mai înainte Chiriát-Árba: era om mare printre anachími. Țara s-a odihnit de război.
Who We AreWhat We EelieveWhat We Do
2025 by iamachristian.org,Inc All rights reserved.
