Evrei 10 - Versiunea Biblia Romano-Catolic? 2020(VBRC2020)

Sacrificiile repetate ale Legii sunt insuficiente

1De fapt, Legea, care are o umbră a bunurilor viitoare, și nu icoana realităților – prin jertfele aduse neîncetat în fiecare an –, nu poate nicidecum să-i desăvârșească pe cei care se apropie.

2Altfel nu ar înceta oare jertfele aduse, dacă cei care aduc cult, curățați o dată pentru totdeauna, nu ar mai avea conștiința păcatelor?

3Dar tocmai în aceste, în fiecare an, se face amintirea păcatelor.

4Pentru că sângele taurilor și al țapilor nu poate să înlăture păcatele.

Sacrificiul unic al lui Cristos înlocuiește sacrificiile vechi

5Pentru aceasta, intrând în lume, el spune:

„Tu n-ai voit nici jertfă, nici ofrandă,

ci mi-ai alcătuit un trup.

6Nu ți-au plăcut

nici arderile de tot,

nici jertfele pentru păcat.

7 Atunci am zis:

«Iată, vin

– în sulul cărții este scris despre mine –

ca să fac voința ta, Dumnezeule!»”.

8După ce a spus mai întâi: „Tu n-ai voit și nici nu ți-au plăcut jertfele și ofrandele, arderile de tot și jertfele pentru păcat – acestea sunt totuși oferite conform Legii –

9acum, zice, iată, vin ca să fac voința ta!”. Astfel, desființează dintâi ca s-o întemeieze pe a doua.

10Datorită acestei voințe, suntem sfințiți prin jertfa trupului lui Isus Cristos o dată pentru totdeauna.

Preoția lui Cristos înlocuiește preoția Vechiului Testament

11Pe când orice preot stă pentru a aduce cult în fiecare zi și a oferi de multe ori aceleași jertfe, care nu pot nicidecum să înlăture păcatele,

12el, oferind o singură jertfă pentru păcate, s-a așezat pentru totdeauna la dreapta lui Dumnezeu,

13așteptând de acum ca dușmanii lui să fie puși sub picioarele sale,

14pentru că el, printr-o singură jertfă, i-a dus la desăvârșire pentru totdeauna pe cei care sunt sfințiți.

În noua alianță, jertfele pentru păcate nu mai sunt necesare

15Dar și Duhul cel Sfânt dă mărturie despre aceasta, căci, după ce a spus:

16„Aceasta este alianța pe care

o voi încheia cu ei

după zilele acelea – spune Domnul:

Voi pune legile mele în inima lor

și le voi înscrie în mintea lor”,

17spune și:

„Și nu-mi voi mai aminti

de păcatele și de nelegiuirile lor”.

18Or, unde este iertarea acestora, nu mai este nevoie de jertfă pentru păcate.

Îndemnuri la credință

19Așadar, fraților, având încredere că vom intra în sanctuar datorită sângelui lui Isus

20pe calea cea nouă și vie pe care ne-a deschis-o prin catapeteasmă, adică prin trupul său,

21și având un mare preot peste casa lui Dumnezeu,

22să ne apropiem cu inimă sinceră în plinătatea credinței, curățându-ne prin stropire inimile de conștiința rea și spălându-ne trupul cu apă curată!

23Să ținem cu neclintire mărturisirea speranței, pentru că cel care a promis este demn de încredere!

24Să fim atenți unii față de alții pentru a da impuls carității și faptelor bune!

25Să nu părăsiți adunarea voastră, după obiceiul unora, ci să vă îndemnați, cu atât mai mult cu cât vedeți că se apropie ziua!

Pericolul și pedepsirea apostaziei

26Căci dacă păcătuim de bunăvoie, după ce am primit cunoașterea adevărului, nu mai rămâne nicio jertfă pentru păcate,

27ci doar o așteptare îngrozitoare a judecății și furia focului care este gata să-i mistuie pe cei răzvrătiți.

28Dacă cineva refuză Legea lui Moise, este ucis fără milă pe baza a două sau trei mărturii.

29Cu cât mai aspră, credeți voi, că va fi pedeapsa ce i se cuvine celui care îl va fi călcat în picioare pe Fiul lui Dumnezeu, va fi considerat profanat sângele alianței în care a fost sfințit și îl va fi batjocorit pe Duhul harului?

30Într-adevăr, îl cunoșteau pe cel care a zis:

„A mea este răzbunarea,

eu voi răsplăti”.

Și din nou:

„Domnul va judeca poporul său”.

31Este îngrozitor să cazi în mâinile Dumnezeului celui viu!

Amintirea statorniciei din trecut

32Dar amintiți-vă de zilele de la început, în care, după ce ați fost luminați, ați îndurat o luptă grea, plină de suferințe:

33pe de o parte, ați fost supuși la insulte și chinuri în văzul lumii, pe de altă parte, ați devenit solidari cu cei care erau tratați astfel.

34Voi ați suferit, într-adevăr, cu cei închiși și ați primit cu bucurie răpirea bunurilor voastre, știind că aveți o bogăție mai bună, care rămâne.

35Așadar, nu vă pierdeți încrederea! Ea are o mare răsplată.

Statornicia în credință până la sfârșit

36Căci aveți nevoie de răbdare pentru ca, împlinind voința lui Dumnezeu, să puteți obține promisiunea,

37deoarece:

„Încă puțin, foarte puțin,

și cel care vine va veni

și nu va întârzia;

38iar cel drept al meu va trăi

din credință,

însă dacă se întoarce,

sufletul meu

nu-și va găsi plăcerea în el”.

39Dar noi nu suntem dintre cei care se întorc spre pieire, ci dintre cei care au credință spre mântuirea sufletului.

Blog
About Us
Message
Site Map

Who We AreWhat We EelieveWhat We Do

Terms of UsePrivacy Notice

2025 by iamachristian.org,Inc All rights reserved.

Home
Gospel
Question
Blog
Help