1Către Moáb. Așa vorbește Domnul Sabaót, Dumnezeul lui Israél:
„Vai de Nebó, căci va fi devastat!
Este făcut de rușine
și capturat Chiriatáim;
este făcut de rușine locul
de refugiu și împrăștiat.
2Nu mai este gloria Moábului,
în Heșbón ei gândesc răul
împotriva lui;
veniți să-l distrugem,
ca să nu mai fie un neam!
Și tu, Madmén, vei fi redus la tăcere
și sabia te va urmări.
3Glas de strigăt din Horonáim:
«Devastare și prăpăd mare!».
4Moábul este zdrobit!
Cei mici ai săi au făcut
să se audă strigătul.
5Pe urcușul de la Luhít
urcă plânset peste plânset,
iar pe coborâșul de la Horonáim
se aude strigătul strâmtorării
prăpădului.
6Fugiți, scăpați-vă viețile
și fiți ca Aroér în pustiu!
7Căci, pentru că te-ai încrezut
în lucrările tale
și în vistieriile tale,
vei fi luat și tu, iar Chemóș
va merge în captivitate
împreună cu preoții și căpeteniile lui.
8Devastatorul va veni în fiecare cetate
și nicio cetate nu va scăpa.
Valea va pieri și câmpia va fi distrusă,
așa cum a spus Domnul.
9Dați aripi Moábului,
căci vrea să zboare!
Cetățile lui vor fi devastate
și nu va fi locuitor în ele.
10Blestemat cel care face
lucrarea Domnului cu prefăcătorie;
blestemat cel care-și trage sabia
de la sânge!
11Moáb a stat liniștit din tinerețea lui,
a fost în pace pe drojdia lui.
Nu a fost turnat din vas în vas
și nu a mers în captivitate.
De aceea i s-a păstrat gustul
și mirosul nu i s-a schimbat.
12De aceea, iată, vin zile
– oracolul Domnului –
când voi trimite la el pritocitori
și-l vor pritoci;
vasele sale le vor vărsa
și vor sparge burdufurile sale.
13Moáb se va rușina de Chemóș
așa cum s-a rușinat Israél de Bétel,
în care și-a pus încrederea.
14Cum puteți să ziceți:
«Noi suntem viteji,
oameni puternici pentru luptă»?
15Devastatorul lui Moáb
și al cetăților sale urcă,
cei aleși dintre tinerii săi coboară
la înjunghiere – oracolul regelui,
al cărui nume
este Domnul Sabaót.
16Se apropie să ajungă
catastrofa Moábului,
răul lui se grăbește foarte mult.
17Jeliți pentru el, voi toți care
îl înconjurați!
Cei care cunoașteți numele lui spuneți:
«Cum de a fost zdrobit toiagul
cel puternic,
bastonul gloriei!».
18Coboară din glorie și locuiește
în loc uscat,
locuitoare, fiică a Dibónului!
Căci devastatorul Moábului
urcă împotriva ta,
prădează fortărețele tale.
19Stai pe drum și veghează,
locuitoare din Aroér!
Întreabă-l pe fugar,
iar celui scăpat zi-i: «Ce a fost?»!
20Moáb este făcut de rușine,
pentru că a fost zdrobit.
Jeliți și strigați, faceți cunoscut
în Arnón că Moáb este devastat!
21A venit judecata peste țara din câmpie, peste Holón, peste Iáhaț și peste Mefáat,
22peste Dibón, peste Nebó, peste Bet-Diblátáim,
23peste Chiriatáim, peste Bet-Gamúl, peste Bet-Meón,
24peste Cheriót, peste Bóțra, peste toate cetățile din țara Moáb, îndepărtate sau apropiate.
25Cornul lui Moáb a fost frânt
și puterea lui, zdrobită
– oracolul Domnului.
26Îmbătați-l pe Moáb pentru că
s-a înălțat împotriva Domnului!
Să se tăvălească în vărsătura lui
și să fie și el spre derâdere!
27Oare nu a fost Israél pentru tine
spre derâdere?
A fost el oare găsit printre hoți,
că dădeai din cap ori de câte ori
vorbeai despre el?
28Părăsiți cetățile și locuiți în stânci,
locuitori ai Moábului!
Fiți ca porumbeii care își fac cuibul
pe marginile gurii peșterii!
29Am auzit de mândria Moábului:
este foarte mândru;
de îngâmfarea, de mândria,
de semeția și de înălțarea inimii lui.
30Eu cunosc – oracolul Domnului –
insolența lui;
Nu e decât vorbărie, nu face nimic bun.
31De aceea, gem pentru Moáb,
strig pentru tot Moábul,
iar pentru oamenii
din Chir-Herés bombănesc.
32Mai mult decât am plâns
pentru Iaezér
voi plânge pentru tine, vie din Sibmá.
Ramurile tale au trecut de mare
până la Marea Iaezér,
devastatorul a căzut peste roadele
tale de vară
și peste culesul viei tale.
33S-au dus bucuria și veselia din Carmél
și din țara lui Moáb.
Am făcut să nu mai fie vin în teascuri;
nu se mai calcă cu cântare,
cântarea nu mai este cântare.
34De strigătele din Heșbón până la Elealé, își ridică glasurile până la Iáhaț, de la Țoár până la Horonáim, la Eglát-Șelișía, căci și apele de la Nimrím vor fi secate.
35Voi face să înceteze din Moáb
– oracolul Domnului –
cel care urcă pe înălțimi
și arde tămâie pentru dumnezeul său.
36De aceea geme inima mea
pentru Moáb ca un fluier,
îmi geme inima pentru oamenii
din Chir-Herés ca un fluier,
pentru că toată abundența
pe care a făcut-o a pierit.
37Căci toate capetele sunt rase,
toate bărbile sunt tăiate,
pe toate mâinile au făcut tăieturi
și pe coapse sac.
38Toate terasele din Moáb și din piețele lui,
toate sunt pline de bocet,
pentru că l-am zdrobit pe Moáb
ca pe un vas
în care nu-ți mai găsești plăcerea
– oracolul Domnului.
39«Cât este de ruinat – gem ei!
Cum și-a întors spatele Moáb
cu rușine!».
Moábul va fi spre derâdere
și spre ruină
pentru toți cei care-l înconjoară”.
40Căci așa vorbește Domnul:
„Iată, el va zbura ca un vultur,
41Cheriót este capturat,
fortărețele sunt luate;
Inima celor viteji ai lui Moáb
va fi ca inima unei femei
în durerile nașterii.
42Moáb se va distruge
și nu va mai fi popor,
pentru că s-a înălțat
împotriva Domnului.
43Groază, groapă și laț sunt împotriva ta,
locuitor al Moábului
– oracolul Domnului.
44Cel care fuge de groază va cădea în groapă
și cel care se va ridica din groapă
va cădea în laț,
căci fac să vină asupra Moábului
anul pedepsirii lor
– oracolul Domnului.
45La umbra Heșbónului
stau fără putere fugarii;
pentru că un foc va ieși din Heșbón,
o flacără, din Sihòn:
va mistui tâmplele Moábului
și creștetul fiilor zarvei.
46Vai de tine, Moáb!
Poporul lui Chemóș a pierit!
Căci fiii tăi sunt luați captivi
și fiicele tale, în captivitate.
47În zilele de pe urmă, îl voi face
pe Moáb să se întoarcă din captivitate”.
Până aici, judecata lui Moáb.
Who We AreWhat We EelieveWhat We Do
2025 by iamachristian.org,Inc All rights reserved.
