Evrei 7 - Versiunea Biblia Romano-Catolic? 2020（VBRC2020）

Cine este Melchísedec?

1Într-adevăr, acest Melchísedec, regele Salémului, preot al Dumnezeului Preaînalt, a ieșit în întâmpinarea lui Abrahám când acesta se întorcea de la înfrângerearegilorșil-a binecuvântat.

2Acestuia, Abrahám i-a dat a zecea parte din toate. Numele lui, tradus, înseamnă mai întâi rege al dreptății, apoi și rege al Salémului, care înseamnă rege al păcii.

3Fără tată, fără mamă, fără genealogie, neavând nici început al zilelor, nici sfârșit al vieții, fiind asemănat cu Fiul lui Dumnezeu, el rămâne preot pentru totdeauna.

4Observați deci cât de mare este acela căruia patriarhul Abrahám i-a dat a zecea parte din pradă!

5Și în timp ce aceia dintre fiii lui Lévi care au primit preoția au poruncă după Lege să ia zeciuiala de la popor, adică de la frații lor, cu toate că și aceștia se trag din Abrahám,

6acesta, care din ei prin genealogie, l-a supus la zeciuială pe Abrahám și l-a binecuvântat pe cel care avea promisiunile.

7Fără nicio îndoială, cel mai mic este binecuvântat de cel mai mare.

8Și în timp ce aici primesc zeciuială oameni muritori, acolo este unul despre care se dă mărturie că trăiește.

9Și ca să spunem așa, prin Abrahám, chiar și Lévi, care primește zeciuială, este supus la zeciuială,

10căci era încă în trupul tatălui când Melchísedec i-a ieșit în întâmpinare.

Înlocuirea preoției levitice

11Așadar, dacă desăvârșirea ar fi fost obținută prin preoția levitică – fiindcă poporul sub aceasta a primit Legea – ce nevoie ar fi fost să se fi ridicat un alt preot după rânduiala lui Melchísedec, fără să se fi numit după rânduiala lui Aaròn?

12Căci, odată schimbată preoția, în mod necesar are loc și schimbarea Legii,

13pentru că acela despre care se spun acestea face parte dintr-un alt trib din care nimeni nu s-a apropiat de altar.

14De fapt, este evident că Domnul nostru se trage din Iúda, trib în privința căruia Moise n-a spus nimic despre preoți.

15Acest lucru este și mai evident dacă, după rânduiala lui Melchísedec, se ridică un alt preot,

16care a devenit astfel nu după prescrierea unei legi trupești, ci după puterea unei vieți nepieritoare.

17Căci este dată mărturie despre el:

„Tu ești preot în veci,

după rânduiala lui Melchísedec”.

18Astfel, abrogarea poruncii precedente are loc din cauza slăbiciunii și a imperfecțiunii ei.

19Pentru că Legea nu a desăvârșit nimic, dar este o introducere la o speranță mai mare prin care ne apropiem de Dumnezeu.

20Cu atât mai mult cu cât aceasta nu s-a făcut fără jurământ; pentru că ei au devenit preoți fără jurământ,

21pe când el, cu jurământul aceluia care spune despre el:

„Domnul s-a jurat

și nu-i va părea rău:

Tu ești preot în veci”.

22Pentru aceasta, Isus a devenit garantul unei alianțe mai bune.

23Erau mai mulți cei care deveneau preoți, pentru că moartea îi împiedica să dureze,

24dar el, pentru că rămâne în veci, are o preoție netrecătoare.

25De aceea el poate să mântuiască definitiv pe cei care se apropie prin el de Dumnezeu, căci este totdeauna viu pentru a interveni în favoarea lor.

26Într-adevăr, de un astfel de mare preot avem nevoie: sfânt, nevinovat, fără pată, separat de păcătoși, mai presus de ceruri;

27el nu are nevoie, ca marii preoți, să aducă jertfă în fiecare zi, mai întâi pentru păcatele proprii și apoi pentru cele ale poporului: aceasta a făcut-o o dată pentru totdeauna, oferindu-se pe sine însuși.

28De fapt, Legea stabilește ca mari preoți oameni care au slăbiciuni, dar cuvântul jurământului, în urma Legii, pe Fiul care este desăvârșit pentru totdeauna.