1În ziua aceea, Debóra și Barác, fiul lui Abinóam, au cântat:
2„Pentru că conducători
au condus în Israél
și pentru că poporul
s-a oferit de bunăvoie,
binecuvântați-l pe Domnul!
3Ascultați, regilor!
Plecați urechea, voi care conduceți!
Eu voi cânta Domnului,
voi cânta
Domnului Dumnezeului lui Israél.
4Doamne, când ai ieșit din Seír,
când ai mers din câmpia Edóm,
pământul s-a cutremurat,
cerurile au picurat
și norii au lăsat să cadă ploaie.
5Munții s-au clătinat înaintea Domnului;
așa și Sinàiul, înaintea Domnului
Dumnezeului lui Israél.
6În zilele lui Șamgár, fiul lui Anát,
în zilele Iaélei,
drumurile erau pustii
și călătorii mergeau pe căi ocolite.
7Satele erau pustii în Israél,
erau pustii
până când m-am ridicat eu, Debóra,
m-am ridicat eu, mamă a lui Israél.
8El își alesese dumnezei noi.
Războiul era la porți,
dar nu se vedea nici scut, nici suliță
între cei patruzeci de mii ai lui Israél.
9Inima mea este alături
de cei care hotărăsc în Israél,
de cei din popor
care se oferă de bunăvoie.
Binecuvântați-l pe Domnul!
10Voi care călăriți pe măgărițe albe,
voi care ședeți pe covoare
și voi care mergeți pe drum,
cântați!
11Din glasul arcașilor, la adăpătoare,
acolo să se audă faptele
de dreptate ale Domnului,
faptele de dreptate
pentru satele din Israél.
Atunci poporul Domnului
va coborî la porți.
12Ridică-te, ridică-te, Debóra!
Ridică-te, ridică-te:
Fă o cântare!
Ridică-te, Barác,
urmărește-i pe cei care te-au urmărit,
fiule al lui Abinóam!
13Atunci cei care au rămas din popor
au coborât cu nobilii.
Domnul a coborât
pentru mine printre eroi.
14Din Efraím sunt cei a căror rădăcină
este în Amaléc;
După tine era Beniamín
între popoarele tale;
Din Machír au coborât
cei care hotărau
și din Zabulón, cei care mânuiau
toiagul conducătorului.
15Căpeteniile lui Isahár erau cu Debóra;
Isahár, ca și Barác,
a fost trimis pe jos în vale.
La pâraiele lui Rubén
s-au făcut planuri mari.
16De ce ai rămas în mijlocul staulelor?
Ca să asculți behăitul turmelor?
La pâraiele lui Rubén
s-au făcut planuri mari.
17Galaád a rămas dincolo de Iordán.
De ce trăiește Dan străin pe corăbii?
Așér a stat pe țărmul mării
și s-a odihnit pe malurile ei.
18Zabulón este un popor
care a înfruntat moartea
și Neftáli, pe înălțimile din câmpie.
19Au venit regii și s-au luptat;
atunci s-au luptat regii din Canaán
la Taanác, la apele Meghído,
însă pradă de argint nu au luat.
20Din ceruri se luptau,
stelele de pe cărările lor
se luptau împotriva lui Siséra.
21Pârâul Chișón i-a măturat,
străvechiul pârâu, pârâul Chișón!
Suflete al meu,
calcă în picioare puterea!
22Atunci copitele cailor ropoteau
de goana, de fuga războinicilor lor.
23«Blestemat să fie Meróz!»,
a zis îngerul Domnului,
«blestemați, blestemați pe locuitorii lui!
Căci nu a venit în ajutorul Domnului,
în ajutorul Domnului, printre eroi».
24Binecuvântată să fie între femei Iaéla,
soția lui Héber, chenéul!
Binecuvântată să fie ea
între femeile care locuiesc în cort!
25A cerut apă și ea i-a dat lapte;
în cupă de nobili i-a adus smântână.
26Cu o mână a luat țărușul
și cu dreapta, ciocanul fierarilor;
l-a lovit pe Siséra,
i-a zdrobit capul,
i-a sfărâmat și i-a străpuns tâmpla.
27S-a ghemuit între genunchii ei:
a căzut și s-a culcat la picioarele ei;
s-a ghemuit și a căzut;
acolo unde s-a ghemuit,
acolo a căzut și a murit.
28Pe fereastră, printre zăbrele
se uită mama lui Siséra și strigă:
«De ce zăbovește carul lui să vină?
De ce întârzie carele lui?».
29Cele mai înțelepte dintre prințese
îi răspund
și ea însăși își răspunde singură:
30«Oare nu au luat prada
și acum o împart?
O fată sau două fete
pe cap de viteaz!
O porție de haine colorate
pentru Siséra!
O porție de haine colorate și brodate!
Una colorată și două brodate
pentru gâtul prădătorului!».
31Așa să piară toți dușmanii tăi, Doamne!
Dar cei ce-l iubesc sunt ca soarele
când se arată în puterea lui”.
Apoi țara a avut liniște
timp de patruzeci de ani.
Who We AreWhat We EelieveWhat We Do
2025 by iamachristian.org,Inc All rights reserved.
