1Atunci au trimis la el mesageri cuvinte de pace:
2„Iată, noi, slujitori ai lui Nabucodonosór, regele cel mare, stăm în fața ta! Folosește-te de noi după cum este plăcut înaintea feței tale!
3Iată, locuințele noastre, tot ținutul nostru, toate câmpiile cu grâne, turmele, cirezile și toate staulele corturilor noastre stau în fața ta: folosește-te de ele după cum îți va plăcea!
4Iată, și cetățile noastre, și locuitorii care sunt în ele sunt sclavii tăi! Vino și intră în ele după cum este bine în ochii tăi!”.
5Oamenii s-au prezentat la Holoférn și i-au transmis cuvintele acestea.
6Au coborât spre țărmul mării el și armata lui; a pus gărzi în cetățile fortificate și a luat din ele, ca aliați, oameni aleși.
7Ei și toți vecinii lor l-au primit cu coroane, cu dansuri și cu timpane.
8Dar el a devastat toate templele, le-a tăiat pădurile sacre, căci îi fusese dat să-i nimicească pe toți zeii pământului, ca numai lui Nabucodonosór să-i aducă cult toate popoarele, limbile și triburile și să-l invoce ca pe Dumnezeu.
9A venit la Esdrelón, aproape de Dotáia, care se află în fața marelui lanț muntos al Iudéii.
10Și-a fixat tabăra între Gaibái și Scitópolis și a stat acolo o lună de zile, până când a adunat bagajele armatei sale.
Who We AreWhat We EelieveWhat We Do
2025 by iamachristian.org,Inc All rights reserved.
