Ioan 21 - Versiunea Biblia Romano-Catolic? 2020（VBRC2020）

IV. EPILOGIsus le apare discipolilor lângă Marea Tiberiádei

1După acestea, Isus s-a arătat din nou discipolilor lângă Marea Tiberiádei și s-a arătat astfel:

2Erau împreună Símon Petru și Tóma, cel numit Geamănul, Natanaél din Cána Galiléii, lui Zebedéu și alți doi dintre discipolii lui.

3Símon Petru le-a spus: „Mă duc să pescuiesc”. Ei i-au zis: „Venim și noi cu tine”. Au ieșit și s-au urcat în barcă, dar în noaptea aceea nu au prins nimic.

4Când era de acum dimineață, Isus stătea pe mal, dar discipolii nu știau că este Isus.

5Așadar, Isus le-a zis: „Copilași, nu aveți ceva de mâncare?”. I-au răspuns: „Nu!”.

6Atunci le-a zis: „Aruncați năvodul în partea dreaptă a bărcii și veți găsi!”. Ei l-au aruncat și nu-l mai puteau trage, din cauza mulțimii peștilor.

7Atunci, discipolul acela pe care Isus îl iubea i-a spus lui Petru: „E Domnul!”. Símon Petru, auzind că este Domnul, s-a încins cu haina – pentru că era dezbrăcat – și s-a aruncat în mare.

8Ceilalți discipoli au venit cu barca – pentru că nu erau departe de uscat, ci la vreo două sute de coți

– trăgând cu ei năvodul cu pești.

9Când au coborât pe uscat, au văzut un foc cu jar, pești puși deasupra și pâine.

10Isus le-a zis: „Aduceți din peștii pe care i-ați prins acum!”.

11Atunci, Símon Petru a urcat și a tras la mal năvodul plin cu o sută cincizeci și trei de pești mari. Și, deși erau așa de mulți, năvodul nu s-a rupt.

12Isus le-a zis: „Veniți și mâncați!”. Și niciunul dintre discipoli nu îndrăznea să-l întrebe „Tu cine ești?”, căci știau că este Domnul.

13Isus a venit, a luat pâinea și le-a dat-o; la fel și peștele.

14Aceasta a fost de acum a treia oară că Isus s-a arătat discipolilor după ce a înviat din morți.

Misiunea pastorală a lui Petru

15După ce au stat la masă, Isus i-a spus lui Símon Petru: „Símon, fiul lui Ioan, mă iubești mai mult decât aceștia?”. El i-a zis: „Da, Doamne, tu știi că te iubesc”. El i-a spus: „Paște mielușeii mei!”.

16El i-a zis iarăși, a doua oară: „Símon, fiul lui Ioan, mă iubești?”. El i-a spus: „Da, Doamne, tu știi că te iubesc”. I-a zis: „Paște oile mele!”.

17I‑a zis a treia oară: „Símon, fiul lui Ioan, mă iubești?”. Petru s-a întristat pentru că i-a zis a treia oară: „Mă iubești?” și i-a spus: „Doamne, tu știi toate, tu știi că te iubesc”. Isus i-a zis: „Paște oile mele!

18Adevăr, adevăr îți spun: când erai mai tânăr, te încingeai singur și umblai unde voiai. Însă când vei îmbătrâni, îți vei întinde mâinile și te va încinge și te va duce unde nu vei voi”.

19Dar aceasta a spus-o arătând cu ce moarte îl va fi glorificat pe Dumnezeu. După ce a spus aceasta, i-a zis: „Urmează-mă!”.

20Întorcându-se, Petru l-a văzut venind din urmă pe discipolul pe care-l iubea Isus, care în timpul cinei se aplecase pe pieptul lui și îi spusese: „Doamne, cine este cel care te trădează?”.

21Așadar, văzându-l pe acesta, Petru i-a spus: „Doamne, dar acesta?”.

22Isus i-a zis: „Dacă vreau ca acesta să rămână până când voi veni, ce te privește? Tu urmează-mă!”.

23Astfel a ieșit vorba printre frați că discipolul acela nu va muri. Dar Isus nu-i spusese că nu va muri, ci: „Dacă vreau ca acesta să rămână până când voi veni, ce te privește?”.Concluzie

24Acesta este discipolul care dă mărturie despre acestea și le-a scris, iar noi știm că mărturia lui este adevărată.

25Mai sunt multe alte lucruri pe care le-a făcut Isus. Dacă acestea s-ar scrie unul câte unul, cred că nici lumea întreagă nu ar cuprinde cărțile scrise.