Apocalipsa 21 - Romanian Cornilescu literal translation 1931（VDCL）

Ceruri noi și pământ nou

1Și amIs. 65.17; 66.22. 2 Pet. 3.13. văzut un cer nou și un pământ nou; căciCap. 20.11. cerul dintâi și pământul dintâi se duseseră și marea nu mai este.

2Și am văzutIs. 52.1. Gal. 4.26. Evr. 11.10; 12.22; 13.14. Cap. 3.12. Vers. 10. cetatea sfântă, noul Ierusalim, pogorându‐se din cer de la Dumnezeu, gătităIs. 54.5; 61.10. 2 Cor. 11.2. ca o mireasă împodobită pentru bărbatul ei.

3Și am auzit un glas mare din scaunul de domnie zicând: Iată cortulLev. 26.11, 12. Ezec. 43.7. 2 Cor. 6.16. Cap. 7.15. lui Dumnezeu este cu oamenii și el va locui cu ei și ei vor fi poporul lui și Dumnezeu însuși va fi cu ei și va fi Dumnezeul lor:

4șiIs. 25.8. Cap. 7.17. va șterge orice lacrimă din ochii lor; și1 Cor. 15.26, 54. Cap. 20.14. moartea nu va mai fi, niciIs. 35.10; 61.3; 65.19. tânguire, nici strigăt, nici durere nu va mai fi, fiindcă cele dintâi s‐au dus.

5Și Cel ceCap. 4.2, 9; 5.1; 20.11. șade pe scaunul de domnie a zis: IatăIs. 43.19. 2 Cor. 5.17. eu fac toate noi. Și zice: Scrie, fiindcă acesteCap. 19.9. cuvinte sunt credincioase și adevărate.

6Și mi‐a zis: S‐aCap. 16.17. făcut! EuCap. 1.8; 22.13. sunt Alfa și Omega, începutul și sfârșitul. Eu voiIs. 12.3; 55.1. In. 4.10, 14; 7.37. Cap. 22.17. da celui însetat din izvorul apei vieții în dar.

7Biruitorul va moșteni acestea și euZah. 8.8. Evr. 8.10. îi voi fi Dumnezeu și el îmi va fi fiu.

8Iar1 Cor. 6.9, 10. Gal. 5.19‐21. Ef. 5.5. 1 Tim. 1.9. Evr. 12.14. Cap. 22.15. în privința fricoșilor și necredincioșilor și urâcioșilor și omorâtorilor și curvarilor și fermecătorilor și închinătorilor la idoli și tuturor mincinoșilor, partea lor va fi în iazulCap. 20.14, 15. care arde cu foc și pucioasă, care este moartea a doua.

Noul Ierusalim

9Și unul din ceiCap. 15.1, 6, 7. șapte îngeri, care au cele șapte potire umplute cu cele din urmă șapte răni, a venit și a vorbit cu mine zicând: Vino aici, îți voi arăta pe mireasaCap. 19.7. Vers. 2., nevasta Mielului.

10Și m‐a dus înCap. 1.10; 17.3. Duh pe un munte mare și înalt și mi‐a arătat cetateaEzec. 48. Vers. 2. sfântă, Ierusalimul, pogorându‐se din cer de la Dumnezeu,

11avândVers. 23. Cap. 22.5. slava lui Dumnezeu; luminătorul ei era asemenea cu o piatră foarte scumpă, ca piatra de iaspis, sticlind ca cristalul.

12Ea avea un zid mare și înalt, avea douăsprezeceEzec. 48.31‐34. porți, și la porți doisprezece îngeri, și nume scrise deasupra, care sunt ale celor douăsprezece seminții ale copiilor lui Israel.

13DinspreEzec. 48.31‐34. răsărit erau trei porți; și dinspre miazănoapte trei porți; și dinspre miazăzi trei porți; și dinspre apus trei porți.

14Și zidul cetății avea douăsprezece temelii și pe eleMat. 16.18. Gal. 2.9. Ef. 2.20. douăsprezece nume, ale celor doisprezece apostoli ai Mielului.

15Și cel ce vorbea cu mine aveaEzec. 40.3. Zah. 2.1. Cap. 11.1. ca măsură o trestie de aur ca să măsoare cetatea și porțile ei și zidul ei.

16Și cetatea este în patru unghiri și lungimea ei este cât lățimea. Și a măsurat cetatea cu trestie până la douăsprezece mii de stadii: lungimea și lărgimea și înălțimea ei erau deopotrivă.

17Și a măsurat zidul ei, o sută patruzeci și patru de coți, după măsură de om, adică a îngerului.

18Și ziditura zidului ei era de iaspis; și cetatea era de aur curat, asemenea cristalului curat.

19TemeliileIs. 54.11. zidului cetății erau împodobite cu orice piatră scumpă; întâia temelie era de iaspis, a doua de safir, a treia de halchedon, a patra de smarald,

20a cincea de sardonix, a șasea de sardiu, a șaptea de hrisolit, a opta de beril, a noua de topaz, a zecea de hrisopraz, a unsprezecea de iacint, a douăsprezecea de ametist.

21Și cele douăsprezece porți erau douăsprezece mărgăritare; fiecare din porți era dintr‐un singur mărgăritar. Și ulița cetățiiCap. 22.2. era de aur curat, ca cristalul străveziu.

22Și n‐am văzutIn. 4.23. Templu în ea, pentru că Domnul Dumnezeu Cel Atotputernic este Templul ei și Mielul.

23Și cetateaIs. 24.23; 60.19, 20. Vers. 11. Cap. 22.5. n‐are trebuință de soare, nici de lună ca s‐o lumineze: fiindcă slava lui Dumnezeu a luminat‐o și candela ei este Mielul.

24Și NeamurileIs. 60.3, 5, 11; 66.12. vor umbla prin lumina ei și împărații pământului îi aduc slava lor.

25Și porțileIs. 60.11. ei nu sunt închise nicidecum ziua, căci nu va fiIs. 60.20. Zah. 14.7. Cap. 22.5. noapte acolo.

26Și‐i vor aduceVers. 24. slava și cinstea Neamurilor.

27Și nuIs. 35.8; 52.1; 60.21. Ioel 3.17. Cap. 22.14, 15. intră nicidecum în ea nimic de rând, nici cine face urâciune și minciună, ci numai cei scriși în carteaFil. 4.3. Cap. 3.5; 13.8; 20.12. vieții Mielului.