Numeri 14 - Romanian Cornilescu literal translation 1931（VDCL）

Pribegirea prin pustie

1Și toată adunarea și‐a ridicat glasul și a strigat și poporulCap. 11.4. a plâns în noaptea aceea.

2ȘiEx. 16.2; 17.3. Cap. 16.41. Ps. 106.25. toți copiii lui Israel au cârtit împotriva lui Moise și împotriva lui Aaron și toată adunarea le‐a zis: OVers. 28, 29., de am fi murit în țara Egiptului! Sau de am fi murit în această pustie!

3Și pentru ce ne‐a adus Domnul în țara aceasta, ca să cădem de sabie, ca nevestele noastre și copilașii noștri să fie de pradă? Oare n‐ar fi mai bine pentru noi să ne întoarcem în Egipt?

4Și au zis unul către altul: SăNeem. 9.17. punem un cap șiDeut. 17.16. Fapte. 7.39. să ne întoarcem în Egipt.

5Atunci MoiseCap. 16.4, 22. și Aaron au căzut pe fețele lor înaintea întregii adunări a copiilor lui Israel.

6ȘiVers. 24, 30, 38. Cap. 13.6, 8. Iosua, fiul lui Nun, și Caleb, fiul lui Iefune, care erau din cei ce iscodiseră țara, și‐au rupt hainele.

7Și au vorbit către toată adunarea copiilor lui Israel zicând: ȚaraCap. 13.27. Deut. 1.25., pe care am străbătut‐o ca s‐o iscodim, este o țară foarte, foarte bună.

8Dacă DomnulDeut. 10.15. 2 Sam. 15.25, 26; 22.20. 1 Reg. 10.9. Ps. 22.8; 147.10, 11. Is. 62.4. va avea plăcere de noi, ne va aduce în țara aceasța și ne‐o va da, țarăCap. 13.27. în care curge lapte și miere.

9NumaiDeut. 9.7, 23, 24. nu vă răzvrătiți împotriva Domnului șiDeut. 7.18; 20.3. nu vă temeți de poporul țării, căci eiCap. 24.8. sunt pâine pentru noi; ocrotirea lor s‐a depărtat de la ei șiGen. 48.21. Ex. 33.16. Deut. 20.1, 3, 4; 31.6, 8. Ios. 1.5. Jud. 1.22. 2 Cron. 13.12; 15.2; 20.17; 32.8. Ps. 46.7, 11. Is. 41.10. Amos 5.14. Zah. 8.23. Domnul este cu noi; nu vă temeți de ei.

10ȘiEx. 17.4. toată adunarea a vorbit să‐i ucidă cu pietre. ȘiEx. 16.10; 24.16, 17; 40.34. Lev. 9.23. Cap. 16.19, 42; 20.6. slava Domnului s‐a arătat tuturor copiilor lui Israel în cortul întâlnirii.

11Și Domnul a zis lui Moise: Până când măVers. 23. Deut. 9.7, 8, 22. Ps. 95.8. Evr. 3.8, 16. va disprețui poporul acesta? Și până când nuDeut. 1.32; 9.23. Ps. 78.22, 32, 42; 106.24. In. 12.37. Evr. 3.18. vor crede ei în mine, pentru toate semnele pe care le‐am făcut între ei?

12Îi voi lovi cu ciumă și‐i voi stârpi, șiEx. 32.10. pe tine te voi face un popor mai mare și mai tare decât ei.

13ȘiEx. 32.12. Ps. 106.23. Deut. 9.26, 27, 28; 32.27. Ezec. 20.9, 14. Moise a zis Domnului: Dar egiptenii vor auzi; căci prin puterea ta ai scos pe poporul acesta din mijlocul lor.

14Și vor spune locuitorilor acestei țări, careEx. 15.14. Ios. 2.9, 10; 5.1. au auzit că tu, Doamne, ești în mijlocul acestui popor, că tu, Doamne, ești văzut ochi către ochi și că norulEx. 13.21; 40.38. Cap. 10.34. Neem. 9.12. Ps. 78.14; 105.39. tău stă deasupra lor, și că tu mergi înaintea lor, într‐un stâlp de nor ziua și într‐un stâlp de foc noaptea.

15Și acum dacă vei omorî pe poporul acesta ca pe un singur om, atunci neamurile care au auzit vestea ta vor vorbi, zicând:

16Fiindcă Domnul n‐a pututDeut. 9.28. Ios. 7.9. să aducă pe poporul acesta în țara pe care le‐o jurase, de aceea i‐a omorât în pustie.

17Și acum, rogu‐te, să se mărească puterea Domnului după cum ai vorbit zicând:

18Domnul este încetEx. 34.6, 7. Ps. 103.8; 145.8. Iona 4.2. la mânie și bogat în îndurare, care iartă nelegiuirea și călcarea de lege și care nu socotește pe cel vinovat nevinovat, care cerceteazăEx. 20.5; 34.7. nelegiuirea părinților în copii până în al treilea și al patrulea neam.

19IartăEx. 34.9., te rog, nelegiuirea poporuluiPs. 106.45. acestuia după mărimea îndurării tale șiPs. 78.38. după cum ai iertat pe poporul acesta, din Egipt și până acum.

20Și Domnul a zis: Am iertat dupăPs. 106.23. Iac. 5.16. 1 In. 5.14, 15, 16. cuvântul tău.

21Dar cu adevărat, viu sunt eu, și totPs. 72.19. pământul se va umplea de slava Domnului.

22CăciDeut. 1.35. Ps. 95.11; 106.26. Evr. 3.17, 18. toți acei bărbați care au văzut slava mea și semnele mele, pe care le‐am făcut în Egipt și în pustie, și m‐au ispitit de zeceGen. 31.7. ori până acum și n‐au ascultat de glasul meu,

23deCap. 32.11. Ezec. 20.15. vor vedea ei țara pe care am jurat‐o părinților lor! Niciunul din aceia care m‐au disprețuit n‐o vor vedea.

24Dar pe robul meu CalebDeut. 1.36. Ios. 14.6, 8, 9, 14., fiindcă a fost alt duh cu el și m‐a urmat pe deplinCap. 32.12., îl voi face să intre în țara în care s‐a dus, și sămânța lui o va stăpâni.

25Și amalecitul și cananitul locuiesc în vale. Mâine întoarceți‐vă și plecațiDeut. 1.40. în pustie pe calea spre Marea‐Roșie.

26Și Domnul a vorbit lui Moise și lui Aaron zicând:

27Până cândVers. 11. Ex. 16.28. Mat. 17.17. să rabd eu această adunare rea, care cârtește împotriva mea? AmEx. 16.12. auzit cârtirile copiilor lui Israel cu care cârtesc împotriva mea.

28Spune‐le: ViuVers. 23. Cap. 26.65; 32.11. Deut. 1.35. Evr. 3.17. sunt eu, zice Domnul, de nu vă voi face cumVers. 2. ați vorbit în urechile mele!

29Trupurile voastre moarte vor cădea în pustia aceasta. Și toțiCap. 1.45; 26.64. aceia, care au fost numărați dintre voi, după numărul vostru întreg, de la douăzeci de ani și mai sus, care ați cârtit împotriva mea,

30de veți intra voi în țara, pentru care mi‐am ridicat mâna că vă voi face să locuiți în ea, afarăVers. 38. Cap. 26.65; 32.12. Deut. 1.36, 38. de Caleb, fiul lui Iefune, și de Iosua, fiul lui Nun.

31DarDeut. 1.39. pe pruncii voștri, despre care ați zis că vor fi pradă, îi voi face să intre și vor cunoaște țara pe care ațiPs. 106.24. disprețuit‐o voi.

32Și voi, trupurile1 Cor. 10.5. Evr. 3.17. voastre moarte vor cădea în această pustie.

33Și copiii voștri vorCap. 32.13. Ps. 107.40. fi păstori în pustie patruzeciDeut. 2.14. de ani, și vor purtaEzec. 23.35. curviile voastre, până ce trupurile voastre moarte se vor pierde în pustie.

34DupăCap. 13.25. numărul zilelor în care ați iscodit țara, patruzeciPs. 95.10. Ezec. 4.6. de zile, de fiecare zi un an, vă veți purta nelegiuirile, patruzeci de ani, și veți cunoaște înstrăinarea mea de voi.

35EuCap. 23.19., Domnul, am vorbit, de nu voi face aceasta la toată această adunare reaVers. 27, 29. Cap. 26.65. 1 Cor. 10.5., care s‐a întâlnit împreună împotriva mea. Se vor pierde în pustia aceasta și vor muri în ea.

36ȘiCap. 13.31, 32. bărbații, pe care‐i trimisese Moise să iscodească țara, și care s‐au întors și au făcut pe toată adunarea să cârtească împotriva lui, aducând vorbă rea despre țară:

37bărbații aceia care au adus vorbă rea despre țară au murit1 Cor. 10.10. Evr. 3.17. Iuda 5. de rană înaintea Domnului.

38DarCap. 26.65. Ios. 14.6, 10. Iosua, fiul lui Nun, și Caleb, fiul lui Iefune, au rămas vii din bărbații care merseseră să iscodească țara.

39Și Moise a spus aceste cuvinte tuturor copiilor lui Israel și poporul s‐a jelitEx. 33.4. foarte mult.

40Și s‐au sculat de dimineață și s‐au suit pe vârful muntelui zicând: Iată‐neDeut. 1.41. și ne vom sui la locul pe care l‐a făgăduit Domnul; căci am păcătuit.

41Și Moise a zis: Pentru ce călcați acum porunca Domnului? Căci nu veți izbutiVers. 25. 2 Cron. 24.20.!

42Nu vă suițiDeut. 1.42., căci Domnul nu este în mijlocul vostru, ca să nu fiți bătuți dinaintea vrăjmașilor voștri.

43Căci amalecitul și cananitul sunt înaintea voastră și veți cădea de sabie; căci odată ce v‐ați abătut2 Cron. 15.2. de pe urma Domnului, Domnul nu va fi cu voi.

44Și s‐au încumetatDeut. 1.43. să se suie pe vârful muntelui, dar chivotul legământului Domnului și Moise nu s‐au mișcat din mijlocul taberei.

45ȘiVers. 43. Deut. 1.44. amalecitul și cananitul, care locuiau pe muntele acela, s‐au pogorât și i‐au bătut și i‐au tăiat în bucăți până laCap. 21.3. Jud. 1.17. Horma.