1SuflațiIer. 4.5. Vers. 15. din trâmbiță în Sion și dațiNum. 10.5, 9. alarmă în muntele cel sfânt al meu; să tremure toți locuitorii țării căci vine ziua DomnuluiCap. 1.15. Obad. 15. Țef. 1.14, 15., căci se apropie:
2O zi de întunericAmos 5.18, 20. și de întunecime, o zi de nori și de negură deasă, ca zorile lățite pe munți; un popor mareCap. 1.6. Vers. 5, 11, 25. și puternic, asemenea căruiaEx. 10.14. n‐a fost de la început și nici nu va mai fi după el, până în anii neamurilor de neamuri.
3FoculCap. 1.19, 20. mistuie înaintea lui și flacăra arde înapoia lui; țara este ca grădina EdenuluiGen. 2.8; 13.10. Is. 51.3. înaintea lui și înapoia luiZah. 7.14. pustietatea unei pustii; da, și nimic nu scapă de el.
4Înfățișarea lor este caAp. 9.7. înfățișarea cailor și aleargă ca niște călăreți,
5sar ca vuietulAp. 9.9. de care pe vârfurile munților, ca sunetul flăcării de foc, care mistuie miriștea, ca un popor puternicVers. 2. înșirat de bătaie.
6Dinaintea lor popoarele tremură, toate fețele pălescIer. 8.21. Plâng. 4.8. Naum 2.10.
7Aleargă ca vitejii, se suie pe zid ca bărbații de război, merg fiecare pe calea sa și nu‐și schimbă cărările,
8și nu se împing unul pe altul. Fiecare merge pe calea sa; se aruncă prin săgeți și nu se rănesc.
9Sar peste cetate: aleargă pe zid, se suie pe case; intrăIer. 9.21. prin ferestre ca un hoțIn. 10.1..
10PământulPs. 18.7. se cutremură înaintea lor, cerurile se zguduie, soareleIs. 13.10. Ezec. 32.7. Vers. 31. Cap. 3.15. Mat. 24.29. și luna se întunecă și stelele își trag înapoi lucirea.
11Și DomnulIer. 25.30. Cap. 3.16. Amos 1.2. face să se audă glasul său înaintea oștii saleVers. 25.. Căci tabăra sa este foarte mare; căci cel ce împlinește cuvântul său este puternicIer. 50.34. Ap. 18.8.; căci ziua DomnuluiIer. 30.7. Amos 5.18. Țef. 1.15. este mare și foarte înfricoșată și cineNum. 24.23. Mal. 3.2. o poate suferi?
12Totuși chiar și acum, zice Domnul: Întoarceți‐văIer. 4.1. Osea 12.6; 14.1. la mine cu toată inima voastră și cu post și cu plângere și cu jale.
13Și sfâșiați‐vă inimaPs. 34.18; 51.17. și nu haineleGen. 37.34. 2 Sam. 1.11. Iov 1.20. și întoarceți‐vă la Domnul Dumnezeul vostru, căci el este milosEx. 34.6. Ps. 86.5, 15. Iona 4.2. și plin de îndurare, încet la mânie și de mare bunătate și se căiește de rău.
14Cine știeIos. 14.12. 2 Sam. 12.22. 2 Reg. 19.4. Amos 5.15. Iona 3.9. Țef. 2.3. dacă nu se va întoarce și se va căi și va lăsa o binecuvântareIs. 65.8. Hag. 2.19. pe urmă‐i, un dar de mâncareCap. 1.9, 13. și un dar de băutură pentru Domnul Dumnezeul vostru?
15SuflațiNum. 10.3. Vers. 1. din trâmbiță în Sion, sfințiți un post, vestițiCap. 1.14. o adunare sfântă.
16Adunați poporul, sfințițiEx. 19.10, 22. obștea, strângețiCap. 1.14. pe bătrâni; adunați2 Cron. 20.13. pe copii și pe cei ce sug țâțe, să iasă1 Cor. 7.5. mirele din cămara sa și mireasa din odăița ei!
17Să plângă preoții, slujitorii Domnului, între pridvorEzec. 8.16. Mat. 23.35. și altar și să zică: CruțăEx. 32.11, 12. Deut. 9.26, 29., Doamne, poporul tău și nu da ocării moștenirea ta, ca să‐i stăpânească neamurile. De cePs. 42.10; 79.10; 115.2. Mica 7.10. să se zică între popoare: Unde este Dumnezeul lor?
18Atunci Domnul va fi gelosZah. 1.14; 8.2. de țara sa și va avea milăDeut. 32.36. Is. 60.10. de poporul său.
19Și Domnul va răspunde și va zice poporului său: Iată, eu vă trimit grâuCap. 1.10. Mal. 3.10, 11, 12. și must și untdelemn și vă veți sătura de ele. Și nu vă voi mai face de ocară între neamuri.
20Și voiEx. 10.19. depărta de la voi pe cel ce vine de la miazănoapteIer. 1.14. și‐l voi împinge în țara cea seacă și pustie, cu fața spre marea dinspre răsărit și cu coada oștirii sale spreEzec. 47.18. Zah. 14.8. marea de la apusDeut. 11.24.. Și putoarea sa se va sui și mirosul său cel rău se va sui, căci s‐a înălțat pe sine ca să facă lucruri mari!
21Nu te teme, țară! Bucură‐te și te veselește! Căci Domnul a făcut lucruri mari.
22Nu vă temeți dobitoace ale câmpuluiCap. 1.18, 20., căci pășunileZah. 8.12. Cap. 1.19. pustiei vor încolți, căci copacul își poartă rodul, smochinul și vița își vor da tăria.
23Și voi, copii ai Sionului, bucurați‐vă și veseliți‐văIs. 41.16; 61.10. Hab. 3.18. Zah. 10.7. în Domnul Dumnezeul vostru, căci el vă dăLev. 26.4. Deut. 11.14; 28.12. ploaie timpurieIac. 5.7. în dreptate și face să vă cadă ploaia, ploaia timpurie și ploaia târzie, la începutul anotimpului.
24Și ariile se vor umple de grâu și teascurile se vor vărsa de must și untdelemn.
25Și vă voi întoarce anii, pe careCap. 1.4. i‐au mâncat lăcusta, forfecarul și omida și mușița, oastea mea cea mareVers. 11. pe care am trimis‐o între voi.
26Și veți mâncaLev. 26.5. Ps. 22.26. Lev. 26.26. Mica 6.14. din destul și vă veți sătura și veți lăuda numele Domnului Dumnezeului vostru, care a lucrat minunat cu voi și poporul meu nu se va rușina în veac.
27Și veți cunoașteCap. 3.17. că eu sunt în mijloculLev. 26.11, 12. Ezec. 37.26, 27, 28. lui Israel și eu Domnul suntIs. 45.5, 21, 22. Ezec. 39.22, 28. Dumnezeul vostru și nu un altul; și poporul meu nu se va rușina în veac.
28Și va fi așa: după aceeaIs. 44.3. Ezec. 39.29. Fapte. 2.17. voi vărsaZah. 12.10. In. 7.39. Duhul meu peste toată carnea. Și fiiiIs. 54.13. voștri și fiiceleFapte. 21.9. voastre vor proroci, bătrânii voștri vor visa visuri, tinerii voștri vor vedea vedenii.
29Și chiar și peste robi și peste roabe1 Cor. 12.13. Gal. 3.28. Col. 3.11. voi vărsa Duhul meu în zilele acelea.
30Și voi da minuniMat. 24.29. Mc. 13.24. Lc. 21.11, 25. în ceruri și pe pământ, sânge și foc și stâlpi de fum.
31SoareleIs. 13.9, 10. Cap. 3.1, 15. Vers. 10. Mat. 24.29. Mc. 13.24. Lc. 21.25. Ap. 6.12. se va schimba în întuneric și luna în sânge, înainteMal. 4.5. de a veni ziua Domnului cea mare și înfricoșată.
32Și va fi așa: oricineRom. 10.13. va chema numele Domnului va fi mântuit. Căci în muntele SionuluiIs. 46.13; 59.20. Obad. 17. Rom. 11.26. și în Ierusalim va fi scăpare, după cum a zis Domnul, și în rămășițaIs. 11.11, 16. Ier. 31.7. Mica 4.7; 5.3, 7, 8. Rom. 9.27; 11.5, 7., pe care o va chema Domnul.
Who We AreWhat We EelieveWhat We Do
2025 by iamachristian.org,Inc All rights reserved.
