Matei 4 - Romanian Cornilescu literal translation 1931（VDCL）

Ispitirea lui Isus

1Atunci IsusMc. 1.12, etc. Lc. 4.1. etc. a fost dus în pustie de Duhul1 Reg. 18.12. Ezec. 3.14; 8.3; 11.1, 24; 40.2; 43.5. Fapte. 8.39., ca să fie ispitit de diavolul.

2Și după ce a postit patruzeci de zile și patruzeci de nopți, la urmă a flămânzit.

3Și ispititorul s‐a apropiat și i‐a zis: Dacă ești Fiul lui Dumnezeu, zi ca pietrele acestea să se facă pâini.

4Dar el a răspuns și a zis: Este scris: Nu numaiDeut. 8.3. cu pâine va trăi omul ci cu orice cuvânt care iese din gura lui Dumnezeu.

5Atunci diavolul îl ia în sfânta cetateNeem. 11.1, 18. Is. 48.2; 52.1. Cap. 27.53. Ap. 11.2. și‐l pune pe aripa Templului

6și‐i zice: Dacă ești Fiul lui Dumnezeu, aruncă‐te jos; căci este scris: Va porunci îngerilor săiPs. 91.11, 12. pentru tine și ei te vor ridica pe mâini, ca nu cumva să‐ți izbești piciorul de o piatră.

7Isus i‐a zis: Iarăși este scris: Să nu ispiteștiDeut. 6.16. pe Domnul Dumnezeul tău.

8Iarăși diavolul îl ia într‐un munte foarte înalt și‐i arată toate împărățiile lumii și slava lor

9și‐i zice: Toate acestea ți le voi da ție, dacă vei cădea jos și te vei închina mie.

10Atunci Isus îi zice: Pleacă, Satano, căci este scris: Domnului Dumnezeului tăuDeut. 6.13; 10.20. Ios. 24.14. 1 Sam. 7.3. să te închini și numai lui să‐i slujești.

11Atunci diavolul îl lasă; și iată, îngeriEvr. 1.14. s‐au apropiat și‐i slujeau.

Isus la Capernaum

12Și când a auzitMc. 1.14. Lc. 3.20; 4.14, 31. In. 4.43. că Ioan a fost dat prins, a plecat în Galileea.

13Și părăsind Nazaretul, a venit și a locuit în Capernaum, care este lângă mare, în hotarele lui Zabulon și Neftali,

14ca să se împlinească ce s‐a zis prin Isaia prorocul care zice:

15ȚaraIs. 9.1, 2. lui Zabulon și țara lui Neftali, pe calea mării, dincolo de Iordan, Galileea Neamurilor,

16poporulIs. 42.7. Lc. 2.32. care ședea în întuneric a văzut o lumină mare și celor ce ședeau în ținutul și în umbra morții le‐a răsărit lumina.

17De atunciMc. 1.14, 15. Isus a început să propovăduiască și să zică: Pocăiți‐văCap. 3.2; 10.7., căci s‐a apropiat Împărăția Cerurilor.

Isus cheamă patru ucenici

18Și pe când umbla pe lângă marea GalileeiMc. 1.16‐18. Lc. 5.2., a văzut doi frați, pe Simon zisIn. 1.42. Petru și pe Andrei, fratele lui, aruncând o mreajă în mare, căci erau pescari.

19Și le zice: VenițiLc. 5.10, 11. după mine, și vă voi face pescari de oameni.

20Iar ei îndatăMc. 10.28. Lc. 18.28. au lăsat mrejile și l‐au urmat.

21Și mergând de acoloMc. 1.19‐20. Lc. 5.10. înainte, a văzut pe alți doi frați, pe Iacov al lui Zebedei și pe Ioan, fratele lui, în corabie cu Zebedei, tatăl lor, cârpindu‐și mrejile, și i‐a chemat.

22Iar ei îndată au lăsat corabia și pe tatăl lor și l‐au urmat.

Isus învață pe popor și tămăduiește pe bolnavi

23Și Isus străbătea toată Galileea, învățându‐iCap. 9.35. Mc. 1.21, 39. Lc. 4.15, 44. în sinagogile lor și propovăduind EvangheliaCap. 24.14. Mc. 1.14. împărăției și vindecândMc. 1.34. orice boală și orice neputință în popor.

24Și s‐a răspândit știrea despre el în toată Siria, și au adus la el pe toți care le era rău, cuprinși de felurite boli și chinuri și pe îndrăciți și lunatici și slăbănogi, și i‐a vindecat.

25Și l‐au urmatMc. 3.7. gloate multe din Galileea și Decapole și Ierusalim și Iudeea și de dincolo de Iordan.