2 Corinteni 5 - Romanian Cornilescu literal translation 1931（VDCL）

1Căci știm că dacă va fi desfăcută casa noastră pământească a cortuluiIov 4.19. Cap. 4.7. 1 Pet. 1.13, 14., avem în ceruri o clădire de la Dumnezeu, o casă nefăcută de mâini, veșnică.

2Căci în adevăr în acesta noi suspinămRom. 8.23., dorind să fim îmbrăcați pe deasupra cu locuința noastră cea din cer,

3dacă într‐adevăr fiind îmbrăcațiAp. 3.18; 16.15. nu vom fi găsiți goi.

4Căci în adevăr, ca unii care suntem în acest cort, suspinăm, fiind îngreunați, nu pentru că voim să fim dezbrăcați, ci să fim îmbrăcați1 Cor. 15.53, 54. pe deasupra, ca ce este muritor să fie înghițit de viață.

5Iar cel ceIs. 29.23. Ef. 2.10. ne‐a lucrat chiar pentru aceasta este Dumnezeu, care ne‐aRom. 8.23. Cap. 1.22. Ef. 1.14; 4.30. dat arvuna Duhului,

6având deci îndrăzneală totdeauna și știind că în timp ce suntem acasă în acest trup, suntem departe de Domnul.

7(Căci umblămRom. 8.24, 25. 1 Cor. 13.12. Cap. 4.18. Evr. 11.1. prin credință, nu prin vedere).

8Și avem îndrăzneală, zic, și ne placeFil. 1.23. mai bine să fim departe de casă din trup și să fim acasă la Domnul.

9De aceea și căutăm, fie că suntem acasă, fie că suntem departe de casă, să‐i fim bineplăcuți.

10CăciMat. 25.31, 32. Rom. 14.10. noi toți trebuie să fim arătați înaintea scaunului de judecată al lui Hristos, caRom. 2.6. Gal. 6.7. Ef. 6.8. Col. 3.24, 25. Ap. 22.12. fiecare să ia cu sine cele făcute prin trup, potrivit cu ce a făptuit: fie bine, fie rău.

Făptura cea nouă

11Cunoscând deci fricaIov 31.23. Evr. 10.31. Iuda 23. de Domnul, înduplecăm pe oameni, dar lui DumnezeuCap. 4.2. îi suntem arătați; și nădăjduiesc că și în cugetele voastre.

12NuCap. 3.1. ne facem cunoscuți vouă iarăși pe noi înșine cine suntem, ci zicem acestea dându‐vă prilej de laudăCap. 1.14. pentru noi, ca să aveți cu ce să răspundeți celor ce se laudă în înfățișare și nu în inimă.

13Căci dacăCap. 11.1, 16, 17; 12.6, 11. ne‐am ieșit din fire, este pentru Dumnezeu, sau dacă suntem întregi la minte, suntem pentru voi.

14Căci iubirea lui Hristos ne strânge, întrucât am judecat aceasta, că unul a muritRom. 5.15. pentru toți; deci toți au murit.

15Și a murit pentru toți caRom. 6.11, 12; 14.7, 8. 1 Cor. 6.19. Gal. 2.20. 1 Tes. 5.10. 1 Pet. 4.2. cei ce trăiesc să nu mai trăiască pentru ei înșiși, ci pentru cel ce a murit și s‐a sculat pentru ei.

16ÎncâtMat. 12.50. In. 15.14. Gal. 5.6. Fil. 3.7, 8. Col. 3.11. noi de acum nu cunoaștem pe nimeni după carne și chiar dacă am cunoscut pe Hristos după carne, totuși acumIn. 6.63. nu‐l mai cunoaștem așa.

17Încât dacă esteRom. 8.9; 16.7. Gal. 6.15. cineva în Hristos, este o zidireGal. 5.6; 6.15. nouă; celeIs. 43.18, 19; 65.17. Ef. 2.15. Ap. 21.5. vechi au trecut, iată toate s‐au făcut noi.

18Dar toate sunt de la Dumnezeu, careRom. 5.10. Ef. 2.16. Col. 1.20. 1 In. 2.2; 4.10. ne‐a împăcat cu sine prin Hristos și ne‐a dat slujba împăcării.

19Că adică DumnezeuRom. 3.24, 25. era în Hristos împăcând lumea cu sine, netrecându‐le în socoteală greșelile lor și punând în noi cuvântul împăcării.

20Suntem deci împuternicițiIov 33.23. Mal. 2.7. Cap. 3.6. Ef. 6.20. pentru Hristos ca și cumCap. 6.1. Dumnezeu ar îndemna prin noi: vă rugăm, pentru Hristos, împăcați‐vă cu Dumnezeu.

21PeIs. 53.6, 9, 12. Gal. 3.13. 1 Pet. 2.22, 24. 1 In. 3.5. cel ce n‐a cunoscut păcat, l‐a făcut păcat pentru noi, ca noi să ne facem dreptatea lui Dumnezeu în elRom. 1.17; 5.19; 10.3..