Isaia 51 - Romanian Cornilescu literal translation 1931（VDCL）

Izbăvirea și întoarcerea

1Ascultați‐măVers. 7. voiRom. 9.30, 31, 32. cei ce urmăriți dreptatea, cei ce căutați pe Domnul. Priviți la stânca din care sunteți ciopliți și la gaura gropii din care ați fost săpați.

2PrivițiRom. 4.1, 16. Evr. 11.11, 12. la Avraam, tatăl vostru, și la Sara, care v‐a născut. CăciGen. 12.1, 2. eu l‐am chemat când era singur și l‐amGen. 24.1, 35. binecuvântat și l‐am înmulțit.

3Căci Domnul a mângâiatPs. 102.13. Cap. 40.1; 52.9. Vers. 12. Sionul, a mângâiat toate locurile pustiite ale lui: și va face pustia lui caGen. 13.10. Ioel 2.3. Edenul și pustietatea lui ca grădina Domnului; bucurie și veselie se vor afla în el, mulțumiri și glas de cântare.

4Ascultă‐mă, poporul meu, și pleacă urechea, neamul meu! CăciCap. 2.3; 42.4. o lege va ieși de la mine și voi pune judecata mea ca luminăCap. 42.6. popoarelor.

5DreptateaCap. 46.13; 56.1. Rom. 1.16, 17. mea este aproape; mântuirea mea a ieșit și brațelePs. 67.4; 98.9. mele vor judeca popoarele; ostroaveleCap. 60.9. mă vor aștepta și se vor încrede înRom. 1.16. brațul meu.

6Ridicați‐văCap. 40.26. ochii la ceruri și priviți pe pământ jos. Căci cerurilePs. 102.26. Mat. 24.35. 2 Pet. 3.10, 12. vor pieri ca fumul și pământulCap. 50.9. se va învechi ca o haină și cei ce locuiesc în el vor muri la fel: dar mântuirea mea va fi în veac și dreptatea mea nu se va desființa.

7Ascultați‐măVers. 1. voi care cunoașteți dreptatea, popor înPs. 37.31. inima căruia este legea mea; nuMat. 10.28. Fapte. 5.41. vă temeți de ocara oamenilor și nu vă înspăimântați de batjocurile lor.

8CăciCap. 50.9. îi va mânca molia ca pe o haină și‐i va mânca viermele ca pe lână: dar dreptatea mea va fi în veac și mântuirea mea din neam în neam.

9Deșteaptă‐tePs. 44.23. Cap. 52.1., deșteaptă‐te, îmbracă‐tePs. 93.1. Ap. 11.17. cu putere, braț al Domnului! Deșteaptă‐te caPs. 44.1. în zilele din vechime, ca în neamurile veacurilor trecute! OareIov 26.12. nu tu ai tăiat RaabulPs. 87.4; 89.10. în bucăți, ai străpuns balaurulPs. 74.13, 14. Cap. 27.1. Ezec. 29.3.?

10Oare nu tu ai uscatEx. 14.21. Cap. 43.16. marea, apele adâncului celui mare, ai făcut adâncurile mării cale de trecut pentru cei răscumpărați?

11Astfel ceiCap. 35.10. răscumpărați ai Domnului se vor întoarce și vor veni cu cântare de bucurie în Sion. Și bucurie veșnică va fi pe capetele lor; vor dobândi veselie și bucurie și întristarea și suspinul vor fugi.

12Eu, eu sunt mângâietorulVers. 3. 2 Cor. 1.3. vostru: cine ești tu că te temiPs. 118.6. de un om care va muri și de fiul omului care va ajungeCap. 40.6. 1 Pet. 1.24. ca iarba;

13și uiți pe Domnul, Făcătorul tău, careIov 9.8. Ps. 104.2. Cap. 40.22; 42.5; 44.24. a întins cerurile și a întemeiat pământul și te temi în toate zilele de urgia apăsătorului, când pregătește să te piardă? Și undeIov 20.7. este urgia apăsătorului?

14Cel surghiunit va fi dezlegat curând și nuZah. 9.11. va muri în groapă, nici nu‐i va lipsi pâinea.

15Căci eu sunt Domnul Dumnezeul tău, careIov 26.12. Ps. 74.13. Ier. 31.35. stârnesc marea și fac să‐i vuiască valurile; Domnul oștirilor este numele lui.

16Și am pusDeut. 18.18. Cap. 59.21. In. 3.34. cuvintele mele în gura ta și te‐am acoperitCap. 49.2. cu umbra mâinii mele ca să sădescCap. 65.17; 66.32. cerurile și să întemeiez pământul și să zic Sionului: Tu ești poporul meu.

17Deșteaptă‐teCap. 52.1., deșteaptă‐te, scoală‐te, Ierusalime, care aiIov 21.20. Ier. 25.15, 16. băut din mâna Domnului paharul mâniei sale. Ai băutDeut. 28.28, 34. Ps. 60.3; 75.8. Ezec. 23.32, 33, 34. Zah. 12.2. Ap. 14.10., ai golit potirul cel mare al amețelii:

18nu este cine s‐o călăuzească din toți fiii săi pe care i‐a născut, din toți fiii săi pe care i‐a crescut, nu este niciunul care s‐o ia de mână.

19Aceste două lucruri au venitCap. 47.9. asupra ta; cine te va plânge? Dărăpănarea și sfărâmarea și foametea și sabia; cumAmos 7.2. să te mângâi?

20FiiiPlâng. 2.11, 12. tăi au leșinat, zac la capul tuturor ulițelor, ca un taur sălbatic în laț: sunt plini de mânia Domnului, de mustrarea Dumnezeului tău.

21Deci ascultă acum aceasta, tu cel întristat și îmbătat, darVers. 17. Plâng. 3.15. nu de vin:

22Așa zice Domnul, Stăpânul tău și Dumnezeul tău careIer. 50.34. apără pricina poporului său: Iată, am luat din mâna ta paharul amețelii, potirul cel mare al urgiei mele; nu‐l vei mai bea iarăși:

23și‐lIer. 25.17, 26, 28. Zah. 12.2. voi pune în mâna apăsătorilor tăi, carePs. 66.11, 12. au zis sufletului tău: Pleacă‐te ca să trecem; și ți‐ai făcut trupul una cu pământul și ca o uliță pentru cei ce treceau.