Geneza 43 - Romanian Cornilescu literal translation 1931（VDCL）

A doua călătorie a fiilor lui Iacov în Egipt

1Și foametea eraCap. 41.54, 57. grea în țară.

2Și a fost așa: după ce au sfârșit de mâncat grâul pe care‐l aduseseră din Egipt, tatăl lor le‐a zis: Duceți‐vă iarăs, cumpărați‐ne ceva bucate!

3Și Iuda i‐a vorbit zicând: Omul ne‐a spus hotărât zicând: Nu veți vedea fața mea de nu va fi cu voiCap. 42.20; 44.23. fratele vostru.

4Dacă vei trimite pe fratele nostru cu noi, ne vom pogorî și‐ți vom cumpăra bucate.

5Dar dacă nu‐l vei trimite, nu ne vom pogorî, căci omul ne‐a zis: Nu veți vedea fața mea de nu va fi fratele vostru cu voi.

6Și Israel a zis: Pentru ce mi‐ați făcut răul de ați spus omului că mai aveți un frate?

7Și ei au zis: Omul a întrebat cu de‐amănuntul de noi și de familia noastră zicând: Mai trăiește tatăl vostru? Mai aveți un frate? Și noi i‐am spus după cuvintele acelea; puteam noi ști cumva că ne va zice: Aduceți pe fratele vostru?

8Și Iuda a zis lui Israel, tatăl său: Trimite pe băiat cu mine și ne vom scula și vom merge ca să trăim și să nu murim și noi și tu și copiii noștri.

9Eu sunt chezaș pentru el: să‐l ceri din mâna meaCap. 44.32. Flm. 18, 19.; de nu ți‐l voi aduce și nu‐l voi pune înaintea ta, voi fi păcătuit împotriva ta în toate zilele.

10Căci dacă nu întârziam, hotărât, până acum ne‐am fi întors înapoi a doua oară.

11Și tatăl lor Israel le‐a zis: Dacă este dar așa, faceți aceasta: luați din cele mai lăudate roade ale țării în vasele voastre șiCap. 32.20. Prov. 18.16. duceți omului un dar: puținCap. 37.25. Ier. 8.22. leac alinător și puțină miere și dresuri și smirnă, curmale și migdale.

12Și luați îndoit argintul în mâna voastră; și argintulCap. 42.25, 35. care a fost întors în gura sacilor voștri duceți‐l înapoi în mâna voastră; poate este o greșală.

13Luați și pe fratele vostru și sculați‐vă, întoarceți‐vă la om.

14Și Dumnezeul cel Atotputernic să vă dea milă înaintea omului ca să vă dezlege pe celălalt frate al vostru și pe Beniamin! Și euEst. 4.16., dacă este să fiu lipsit de copiii mei, lipsit voi fi.

15Și bărbații au luat darul acela și au luat argint îndoit în mâna lor și pe Beniamin și s‐au sculat și s‐au pogorât în Egipt și au stătut înaintea lui Iosif.

16Și Iosif a văzut pe Beniamin cu ei și a zisCap. 24.2; 39.4; 44.1. celui ce era peste casa sa: Du pe acești oameni în casă și junghie o junghiere și gătește; căci oamenii vor mânca cu mine la amiază.

17Și omul a făcut cum zisese Iosif și omul a adus pe oameni în casa lui Iosif.

18Și oamenii s‐au temut pentru că i‐au dus în casa lui Iosif și ziceau: Pentru argintul care ne‐a fost întors în sacii noștri la început, ne duc ei înăuntru, ca să se năpustească asupra noastră și să cadă asupra noastră și să ne ia robi pe noi și măgarii noștri.

19Și s‐au apropiat de omul care era peste casa lui Iosif și i‐au vorbit la intrarea casei.

20Și i‐au zis: Rugămu‐ne, domnul meuCap. 42.3, 10.! Întâia dată ne‐am pogorât în adevăr ca să cumpărăm bucate.

21Și a fost așa

Cap. 42.27, 35.: când am venit la casa de poposire, am deschis sacii noștri și iată argintul fiecăruia era în gura sacului său, argintul nostru după greutatea lui; și l‐am adus iarăși în mâna noastră.

22Și am adus alt argint în mâna noastră ca să cumpărăm bucate. Nu știm cine a pus argintul nostru în sacii noștri.

23Și el a zis: Pace vouă, nu vă temeți; Dumnezeul vostru și Dumnezeul tatălui vostru v‐a dat comoara voastră în sacii voștri, argintul vostru a venit la mine. Și le‐a scos pe Simeon.

24Și omul a dus pe oameni în casa lui Iosif și le‐aCap. 18.4; 24.32. dat apă și și‐au spălat picioarele și a dat nutreț la măgarii lor.

25Și ei au pregătit darul pentru venirea lui Iosif la amiază, căci auziseră că au să mănânce pâine acolo.

26Și Iosif a venit acasă. Și i‐au adus în casă darul care era în mâna lor și i s‐auCap. 37.7, 10. plecat la pământ.

27Și el i‐a întrebat de sănătate și a zis: Este bine tatăl vostru bătrânulCap. 42.11, 13. despre care ați vorbit? Mai trăiește?

28Cap. 37.7, 10. Și ei au zis: Robul tău, tatăl nostru, este bine; mai trăiește. Și s‐au plecat și au făcut o plecăciune.

29Și el și‐a ridicat ochii și a văzut pe Beniamin, fratele său, fiulCap. 35.17, 18. mamei sale, și a zis: Acesta este fratele vostru cel mai micCap. 42.13. despre care mi‐ați vorbit? Și a zis: Dumnezeu să‐ți fie milostiv, fiul meu.

30Și Iosif s‐a grăbit, căci îi1 Reg. 3.26. ardeau măruntaiele pentru fratele său și a căutat unde să plângă și a intrat în odaia sa șiCap. 42.24. a plâns acolo.

31Și și‐a spălat fața și a ieșit afară și s‐a stăpânit și a zisVers. 25.: Puneți pâine.

32Și lui i‐au pus deosebit și lor deosebit și pentru egiptenii care mâncau cu el, deosebit; căci egiptenii nu pot mânca pâine cu Evreii, căci aceasta esteCap. 46.34. Ex. 8.26. o urâciune pentru egipteni.

33Și au șezut înaintea lui, cel întâi‐născut după dreptul lui de naștere și cel mai mic după tinerețea sa. Și oamenii se mirau unul la altul.

34Și luau porții pentru ei dinaintea lui. Și porția lui Beniamin era deCap. 45.22. cinci ori mai mare decât a oricăruia din ei. Și au băut și au băut bine cu el.