Ieremia 10 - Romanian Cornilescu literal translation 1931（VDCL）

Idolii și Domnul

1Ascultați cuvântul pe care vi‐l vorbește Domnul, casă a lui Israel!

2Așa zice Domnul: NuLev. 18.3; 20.23. învățați calea neamurilor și nu vă înspăimântați de semnele cerurilor. Căci neamurile se înspăimântă de ele.

3Căci așezămintele neamurilor sunt deșertăciune. Căci unul taieIs. 40.19, 20; 44.9, 10; 45.20. un copac din pădure, mâini de meșter îl lucrează cu securea.

4Îl împodobesc cu argint și cu aur, îl întărescIs. 41.7; 46.7. cu cuie și cu ciocane ca să nu se miște.

5Ei sunt ca un stâlp de finic lucrat în strung, dar nuPs. 115.5; 135.16. Hab. 2.19. 1 Cor. 12.2. vorbesc. Sunt dușiPs. 115.7. Is. 46.1, 7., căci nu pot merge. Nu vă temeți de ei, căci nu pot să facăIs. 41.23. rău și nici nu este în ei să facă bine.

6Nimeni nu este asemenea țieEx. 15.11. Ps. 86.8, 10., Doamne! Tu ești mare și numele tău este mare în putere.

7CineAp. 15.4. să nu se teamă de tine, Împărate al neamurilor! Căci ție ți se cuvine. Căci întrePs. 89.6. toți înțelepții neamurilor și în toate împărățiile lor nu este nimeni asemenea ție.

8Ci cu toții sunt proștiPs. 115.8. Is. 41.29. Hab. 2.18. Zah. 10.2. Rom. 1.21, 22. și nebuni, învățătura idolilor este doar un trunchi.

9Argintul ciocănit în plăci se aduce din Tarsis și aurulDan. 10.5. din Ufaz, lucru de meșter și de mâini de argintar. Veșmântul lor este albastru și purpuriu: toate sunt lucruriPs. 115.4. lucrate de oameni iscusiți.

10Dar Domnul este Dumnezeu1 Tim. 6.17. în adevăr, el este Dumnezeul cel viu și ÎmpăratulPs. 10.16. veșniciei. De mânia lui se cutremură pământul și neamurile nu pot să poarte urgia lui.

11Așa le veți zice: DumnezeiiPs. 96.5. care n‐au făcut cerurile și pământul, aceștia vor fi pierduțiVers. 15. Is. 2.18. Zah. 13.2. de pe fața pământului și de sub ceruri.

12El a făcutGen. 1.1, 6, 9. Ps. 136.5, 6. Cap. 51.15, etc. pământul cu puterea sa, a întemeiatPs. 93.1. lumea cu înțelepciunea sa și a întinsIov 9.8. Ps. 104.2. Is. 40.22. cerurile cu priceperea sa.

13Când face să răsuneIov 38.34. glasul său, este o mulțime de ape în ceruri și face să se suiePs. 135.7. norii de la marginile pământului; el face fulgere pentru ploaie și scoate vântul din vistieriile sale.

14OriceCap. 51.17, 18. om ajunge dobitocProv. 30.2. lipsit de cunoștință; orice argintarIs. 42.17; 44.11; 45.16. rămâne rușinat de chipul său cioplit. Căci chipulHab. 2.18. său turnat este o minciună și nu este nicio suflare în el.

15Sunt deșertăciune, lucru de amăgire: la vremea cercetării lor vor fi pierduțiVers. 11..

16ParteaPs. 16.5; 73.26; 119.57. Cap. 51.19. Plâng. 3.24. lui Iacov nu este ca ei, căci El este cel ce a întocmit toate și IsraelDeut. 32.9. Ps. 74.2. este toiagul moștenirii lui. NumeleIs. 47.4; 51.15; 54.5. Cap. 31.35; 32.18; 50.34. lui este Domnul oștirilor.

17Strânge‐ți lucrurile taleCap. 6.1. Ezec. 12.3, etc. din țară, tu, care locuiești în împresurare!

18Căci așa zice Domnul: Iată, de astă dată voi asvârli1 Sam. 25.29. Cap. 16.13. pe locuitorii țării și‐i voi strâmtora caEzec. 6.10. să‐i găsească.

19Vai deCap. 4.19; 8.21; 9.1. minePs. 77.10., de rana mea! Lovitura mea este grea și am zis: Da, aceasta‐i durereaMica 7.9. mea și o voi suferi.

20CortulCap. 4.20. meu s‐a pustiit și toate funiile mele s‐au rupt. Copiii mei au ieșit de la mine și nu sunt, nu este cine să‐mi mai întindă cortul și să‐mi ridice covoarele.

21Căci păstorii s‐au îndobitocit și n‐au căutat pe Domnul. Pentru aceasta n‐au propășit și toată turma lor s‐a risipit.

22Un glas de zvon, iată, vine, și o mișcare mare din țara de la miazănoapteCap. 1.15; 4.6; 5.15; 6.22., ca să prefacă cetățile lui Iuda într‐o pustie, într‐o locuințăCap. 9.11. de șacali.

23Doamne, cunosc că nu în omProv. 16.1; 20.24. este calea sa; nu este în omul care umblă ca să‐și îndrepte pașii săi.

24DoamnePs. 6.1; 38.1. Cap. 30.11., pedepsește‐mă, dar cu judecată; nu în mânia ta, ca să nu mă nimicești.

25Varsă‐țiPs. 79.6. mânia asupra neamurilor careIov 18.21. 1 Tes. 4.5. 2 Tes. 1.8. nu te cunosc și asupra familiilor care nu cheamă numele tău. Căci au mâncatCap. 8.16. pe Iacov, da, l‐au mâncat, l‐au nimicit și i‐au pustiit locuința.