1Și a ajuns și la DerbeCap. 14.6. și Listra. Și iată acolo era un ucenic cu numeleCap. 19.22. Rom. 16.21. 1 Cor. 4.17. Fil. 2.19. 1 Tes. 3.2. 1 Tim. 1.2. 2 Tim. 1.2. Timotei, fiu2 Tim. 1.5. al unei femei iudeice credincioase, dar al unui tată grec.
2El avea bună mărturie de la frațiiCap. 6.3. care erau în Listra și Iconia.
3Pe el îl voia Pavel ca să iasă cu el și l‐a luat1 Cor. 9.20. Gal. 2.3. Gal. 5.2. și l‐a tăiat împrejur din pricina iudeilor care erau în acele locuri; căci știau toți că tatăl lui era grec.
4Și când treceau prin cetăți, le dădeau să păzească hotărârileCap. 15.28, 29. judecate de apostolii și prezbiterii care erau în Ierusalim.
5Deci bisericileCap. 15.41. erau întărite în credință și sporeau la număr în fiecare zi.
6Și au trecut prin ținutul Frigiei și Galatiei, fiind opriți de Duhul Sfânt să vorbească cuvântul în Asia.
7Și când au venit spre Misia, încercau să meargă în Bitinia și Duhul lui Isus nu le‐a îngăduit.
8Deci trecând pe lângă Misia, s‐au2 Cor. 2.12. 2 Tim. 4.13. pogorât la Troa.
9Și noaptea i s‐a arătat lui Pavel o vedenie: un bărbatCap. 10.30. din2 Cor. 2.13. Macedonia sta și‐l ruga și zicea: Treci în Macedonia și ajută‐ne.
10Și când a văzut vedenia, îndată am căutat să ieșim în Macedonia, judecând că Dumnezeu ne‐a chemat să le vestim evanghelia.
Pavel la Filipi. Lidia11Deci plecând pe apă din Troa, am mers drept la Samotracia și a doua zi la Neapoli
12și de acolo la FilipiFil. 1.1., care este o cetate a Macedoniei, cea dintâi din ținut, o colonie romană; și am zăbovit în această cetate câteva zile.
13Și în ziua Sabatului am ieșit afară din poartă la un râu, unde socoteam că este un loc de rugăciune; și am șezut jos și vorbeam femeilor care erau adunate.
14Și o femeie cu numele Lidia, vânzătoare de purpură din orașul Tiatira, temătoare de Dumnezeu, asculta; a cărei inimă aLc. 24.45. deschis‐o Domnul ca să ia aminte la cele vorbite de Pavel.
15Și după ce a fost botezată ea și casa ei, ne‐a rugat zicând: Dacă ați judecat că sunt credincioasă Domnului, intrați în casa mea și rămâneți acolo. Și ne‐aGen. 19.3; 33.11. Jud. 19.21. Lc. 24.29; 13.2. silit.
O slujnică ghicitoare. Temnicerul din Filipi16Și a fost așa: pe când ne duceam noi la locul de rugăciune, ne‐a ieșit înainte o slujnică1 Sam. 28.7., având un duh al lui Piton, care aducea mult câștigCap. 19.24. domnilor ei prin ghicire.
17Ea urmând după Pavel și noi, striga zicând: Acești oameni sunt robi ai Dumnezeului Celui Preaînalt, care vă vestesc calea mântuirii.
18Și aceasta o făcea multe zile. Dar Pavel, foarte necăjit,Mc. 1.25, 34. s‐a întors și a zis duhului: Îți poruncesc în numele lui Isus Hristos să ieși afară din ea. ȘiMc. 16.17. a ieșit afară în ceasul acela.
19Și când au văzutCap. 19.25, 26. domnii ei că s‐a dus nădejdea câștigului lor, au apucat2 Cor. 6.5. pe Pavel și Sila și i‐au târâtMat. 10.18. în târg înaintea mai marilor.
20Și după ce i‐au adus la căpetenii, au zis: Acești oameni, care sunt iudei, turbură1 Reg. 18.17. Cap. 17.6. cetatea noastră
21și vestesc datine pe care nu ne este îngăduit să le primim nici să le facem, noi fiind romani.
22Și gloata s‐a ridicat împreună împotriva lor și căpeteniile le‐au sfâșiat veșmintele și au2 Cor. 6.5; 11.23, 25. 1 Tes. 2.2. poruncit să‐i bată cu nuiele.
23Și după ce le‐au dat multe lovituri, i‐au aruncat în temniță poruncind păzitorului închisorii să‐i păzească bine.
24Acesta primind o astfel de poruncă, i‐a aruncat în temnița dinăuntru și le‐a înțepenit picioarele în butuci.
25Iar pe la miezul nopții Pavel și Sila se rugau și cântau laudă lui Dumnezeu și cei legați îi ascultau cu luare aminte.
26Și deodatăCap. 4.31. s‐a făcut un cutremur mare de pământ încât s‐au zguduit temeliile închisorii; și îndată toate ușile s‐au deschis și legăturile tuturor s‐auCap. 5.19; 12.7, 10. desfăcut.
27Iar păzitorul închisorii s‐a deșteptat din somn și văzând deschise ușile temniței, și‐a tras sabia și era să‐și răpună viața, socotind că cei legați au fugit afară.
28Dar Pavel a strigat cu glas mare zicând: Nu‐ți face niciun rău, căci toți suntem aici.
29Și a cerut lumini și s‐a repezit înăuntru și tremurând de frică a căzut înaintea lui Pavel și Sila
30și i‐a dus afară și a zis: DomnilorLc. 3.10. Cap. 2.37; 9.6., ce trebuie să fac ca să fiu mântuit?
31Iar ei au zis: CredeIn. 3.16, 36; 6.47. 1 In. 5.10. în Domnul Isus Hristos și vei fi mântuit tu și casa ta.
32Și i‐au vorbit Cuvântul Domnului cu toți care erau în casa lui.
33Și el i‐a luat la sine în acel ceas al nopții și le‐a spălat rănile și îndată a fost botezat el și toți ai săi.
34Și i‐a suit la casa sa și aLc. 5.29; 19.6. pus masa și s‐a veselit cu toată casa lui, fiindcă crezuse în Dumnezeu.
Pavel și Sila slobozi35Iar când s‐a făcut ziuă, căpeteniile au trimis pe cei ce purtau nuielele zicând: Dă drumul la oamenii aceia.
36Și păzitorul închisorii a spus lui Pavel cuvintele acestea zicând: Căpeteniile au trimis ca să vi se dea drumul; acum dar ieșiți afară și mergeți în pace.
37Dar Pavel a zis către ei: După ce ne‐au bătut în fața lumii, neosândiți, pe noi, oameni careCap. 22.25. suntem romani, ne‐au aruncat în temniță; și acum ne scot afară pe ascuns? Nu așa, ci să vină ei înșiși să ne scoată afară,
38Și cei ce purtau nuielele au adus la cunoștința căpeteniilor aceste vorbe; iar ei s‐au temut când au auzit că sunt romani.
39Și au venit și i‐au îmbunat și i‐au dus afară și‐i rugauMat. 8.34. să plece din cetate.
40Și ei au ieșit din temniță și auVers. 14. intrat în casa Lidiei; și când au văzut pe frați, i‐au mângâiat și au ieșit.
Who We AreWhat We EelieveWhat We Do
2025 by iamachristian.org,Inc All rights reserved.
