1Am zis: Voi lua seamă1 Reg. 2.4. 2 Reg. 10.31. la căile mele, ca să nu păcătuiesc cu limba mea; voi pune frâu guriiPs. 141.3. Iac. 3.2. mele, câtCol. 4.5. va fi cel rău înaintea mea.
2Am amuțitPs. 38.13. în tăcere. Am tăcut chiar și de la bine și durerea mea s‐a ațâțat.
3Inima mea ardea înăuntrul meu, ardea foculIer. 20.9. cugetând eu. Atunci am vorbit cu limba mea.
4Fă‐mi cunoscutPs. 90.12; 119.84., Doamne, sfârșitul meu și măsura zilelor mele, câtă este; să știu ce sfărâmicios sunt.
5Iată, mi‐ai făcut zilele cât un lat de mână. Vremea viețiiPs. 90.4. mele este o nimica înaintea ta. Cu adevăratVers. 11. Ps. 62.9; 144.4. orice om este o suflare, chiar cel ce stă tare. (Sela).
6Da, omul umblă ca o1 Cor. 7.31. Iac. 4.14. umbră, se neliniștește cu adevărat în zadar, îngrămădeșteIov 27.17. Ecl. 2.18, 21, 26; 5.14. Lc. 12.20, 21. avuții și nu știe cine le va strânge.
7Și acum, Doamne, ce aștept eu? NădejdeaPs. 38.15. mea este în tine!
8Izbăvește‐mă de toate fărădelegile mele; nu mă face de ocaraPs. 44.13; 79.4. nebunului.
9Am fostLev. 10.3. Iov 40.4, 5. Ps. 38.13. mut, nu mi‐am deschis gura, căci tu2 Sam. 16.10. Iov 2.10. ai făcut aceasta.
10DepărteazăIov 9.31; 13.21. lovitura de la mine, pier de lovirea mâinii tale.
11Când mustri pe om și‐l pedepsești pentru nelegiuire, tu faci să se ducăIov 4.19; 13.28. Is. 50.9. Osea 5.12. frumusețea lui ca molia. DaVers. 5., orice om este o suflare. (Sela).
12Auzi‐mi rugăciunea, Doamne, și pleacă urechea la strigarea mea; nu fi surd la lacrimile mele, căciLev. 25.23. 1 Cron. 29.15. Ps. 119.19. 2 Cor. 5.6. Evr. 11.13. 1 Pet. 1.11; 2.11. sunt un străin la tine, un pribeag, caGen. 47.9. toți părinții mei.
13Ia‐țiIov 10.20, 21; 14.5, 6. privirea de la mine și mă voi întări, mai înainte de a mă duce de aici și săIov 14.10‐12. nu mai fiu.
Who We AreWhat We EelieveWhat We Do
2025 by iamachristian.org,Inc All rights reserved.
