1ȘiCap. 18.22. cei doi îngeri au venit la Sodoma seara. ȘiCap. 18.1. Lot ședea la poarta Sodomei. Și Lot i‐a văzut și s‐a sculat să‐i întâmpine și s‐a plecat cu fața la pământ.
2Și a zis: Iată acum, domnii meiEvr. 13.3., abateți‐vă, vă rog, în casa robului vostru și rămâneți toată noaptea șiCap. 18.4. spălați‐vă picioarele și vă veți scula de dimineață și vă veți duce pe calea voastră. Și ei au zisLc. 24.28.: Nu; ci vom mânea noaptea în uliță.
3Și a stăruit mult de ei, și ei s‐au abătut la el și au intrat în casa lui. Și le‐a făcut cinăCap. 18.8. și a copt azimi și au mâncat.
4Și mai înainte de a se culca ei, bărbații cetății, bărbații din Sodoma, au înconjurat casa de la tânăr până la bătrân, tot poporul din orice parte.
5Is. 3.9. Și au chemat pe Lot și i‐au zis: Unde sunt bărbații care au intrat la tine astă noapteJud. 19.22.? Scoate‐i afară la noiCap. 4.1. Rom. 1.24, 27. Iuda 7. ca să‐i cunoaștem.
6ȘiJud. 19.23. Lot a ieșit la ei la intrare și a încuiat ușa după el.
7Și a zis: Rogu‐vă, fraților, nu faceți rău!
8Jud. 19.24. Iată acum am două fete care n‐au cunoscut bărbat; lăsați‐mă, vă rog, să vi le scot afară și faceți‐le cum este bine în ochii voștri; numai acestor bărbați să nu le faceți nimic, căciCap. 18.5. de aceea au venit sub umbra acoperișului meu.
9Și ei au zis: Dă‐te îndărăt! Și au zis: Acesta2 Pet. 2.7, 8. a venit să stea vremelnic șiEx. 2.14. mereu este judecător. Acum ție îți vom face mai rău decât lor. Și se repezeau cu putere asupra bărbatului, asupra lui Lot, și s‐au apropiat să spargă ușa.
10Și bărbații și‐au întins mâna și au tras pe Lot în casă la ei și au încuiat ușa.
11Și au lovit cu orbire pe bărbații2 Reg. 6.18. Fapte. 13.11. care erau la intrarea casei de la mic până la mare; și se trudeau să afle intrarea.
Nimicirea Sodomei și Gomorei12Și bărbații au zis lui Lot: Pe cine mai ai aici? Ginere și fiii tăi și fetele tale și pe oricine ai în cetateCap. 7.1. 2 Pet. 2.7, 9. scoate‐i din acest loc.
13Căci vom prăpădi locul acesta pentru căCap. 18.20. strigătul lor este mare înaintea Domnului și1 Cron. 21.15. Domnul ne‐a trimis să‐l prăpădim.
14Și Lot a ieșit și a vorbit ginerilor săiMat. 1.18. care erau să ia pe fetele lui și a zisNum. 16.21, 45.: Sculați‐vă, ieșiți din locul acesta, căci Domnul va prăpădi cetateaEx. 9.21. Lc. 17.28; 24.11.. Dar ginerilor săi li s‐a părut că glumește.
15Și când s‐a revărsat de ziuă, îngerii au grăbit pe Lot zicândNum. 16.24, 26. Ap. 18.4.: Scoală‐te, ia‐ți nevasta și cele două fete ale tale care sunt aici ca să nu pieri în nelegiuirea cetății.
16Și el zăbovea. Și bărbații i‐au apucat mâna lui și mâna nevestei lui și mâna celor două fete ale luiLc. 18.13. Rom. 9.15, 16., Domnul având milă de el, șiPs. 34.22. l‐au scos și l‐au pus afară din cetate.
17Și a fost așa: după ce i‐au scos afară, el a zis1 Reg. 19.3.: Scapă‐ți viațaVers. 26. Mat. 24.16, 17, 18. Lc. 9.62. Fil. 3.13, 14.; să nu te uiți înapoi și să nu stai în toată Câmpia; scapă la munte ca să nu pieri.
18Și Lot le‐a zisFapte. 10.14.: Nu, Doamne, te rog.
19Iată acum robul tău a aflat har în ochii tăi și ai mărit îndurarea ta pe care mi‐ai arătat‐o păstrându‐mi sufletul viu. Dar nu pot scăpa la munte ca nu cumva să m‐ajungă răul și să mor.
20Iată acum această cetate este aproape ca să fug acolo, și este mică. Rogu‐te, lasă‐mă să scap acolo. Oare nu este mică? Și sufletul meu va trăi.
21Și el i‐a zis: IatăIov 42.8, 9. Ps. 145.19. te‐am primit și în lucrul acesta de a nu nimici cetatea despre care ai vorbit.
22Grăbește‐te, scapă acolo, căciCap. 32.25, 26. Ex. 32.10. Deut. 9.14. Mc. 6.5. nu pot face nimic până vei ajunge acolo. De aceea s‐a pusCap. 13.10; 14.2. numele cetății Țoar.
23Răsărea soarele deasupra pământului când intra Lot în Țoar.
24ȘiDeut. 29.23. Is. 13.19. Ier. 20.16; 50.40. Ezec. 16.49, 50. Osea 11.8. Amos 4.11. Țef. 2.9. Lc. 17.29. 2 Pet. 2.6. Iuda 7. Domnul a făcut să ploaie asupra Sodomei și asupra Gomorei pucioasă și foc de la Domnul din ceruri.
25Și a nimicit cetățile acestea și toată Câmpia și pe toți locuitorii cetăților șiCap. 14.3. Ps. 107.34. ce creștea pe ogor.
26Și nevasta lui s‐a uitat înapoi și s‐a făcut unLc. 17.32. stâlp de sare.
27Și Avraam s‐a sculat dis de dimineață și a venit la locul undeCap. 18.22. stătuse înaintea Domnului.
28Și s‐a uitat spre Sodoma și Gomora și spre tot ținutul câmpiei și a privit și iatăAp. 18.9. fumul ținutului se înălța ca fumul unui cuptor.
29Și a fost așa: când a prăpădit Dumnezeu cetățile Câmpiei, DumnezeuCap. 8.1; 18.23. și‐a adus aminte de Avraam și a scos pe Lot din mijlocul prăpădului când a prăpădit cetățile în care locuia Lot.
Păcatul fetelor lui Lot30Și Lot s‐a suit din Țoar și aVers. 17, 19. locuit în munte și cele două fete ale lui cu el, căci se temea să locuiască în Țoar. Și locuia într‐o peșteră el și cele două fețe ale lui.
31Și cea întâi născută a zis celei mai mici: Tatăl nostru este bătrân și nu este bărbat în țară ca săCap. 16.2, 4; 38.8, 9. Deut. 25.5. intre la noi după datina întregului pământ.
32Vino să dăm tatălui nostru să bea vin și ne vom culca cu el ca săMc. 12.19. păstrăm sămânță din tatăl nostru.
33Și au dat tatălui lor să bea vin în noaptea aceea; și cea întâi născută a intrat și s‐a culcat cu tatăl ei și el n‐a știut, nici când s‐a culcat, nici când s‐a sculat ea.
34Și a fost așa: a doua zi cea întâi născută a zis celei mai mici: Iată eu m‐am culcat noaptea trecută cu tatăl meu: să‐i dăm să bea vin și la noapte și intră tu și culcă‐te cu el ca să păstrăm sămânță din tatăl nostru.
35Și au dat tatălui lor să bea vin și în noaptea aceea. Și cea mai mică s‐a sculat și s‐a culcat cu el și el n‐a știut când s‐a culcat, nici când s‐a sculat ea.
36Și amândouă fetele lui Lot au zămislit de la tatăl lor.
37Și cea întâi născută a născut un fiu și i‐a pus numele MoabDeut. 2.9.. Acesta este tatăl Moabiților până în ziua de astăzi.
38Și cea mai mică a născut și ea un fiu și i‐a pus numele Ben‐Ami. AcestaDeut. 2.19. este tatăl Amoniților până în ziua de astăzi.
Who We AreWhat We EelieveWhat We Do
2025 by iamachristian.org,Inc All rights reserved.