Iuda 1 - Romanian Cornilescu literal translation 1931（VDCL）

Urare

1Iuda, rob al lui Isus Hristos și frateLc. 6.6. Fapte. 1.13. al lui Iacov: celorRom. 1.7. chemați, care sunt iubiți în Dumnezeu Tatăl și păstrațiIn. 17.11, 12, 15. 1 Pet. 1.5. pentru Isus Hristos:

2Milă vouă și pacea1 Pet. 1.2. 2 Pet. 1.2. și iubirea să fie înmulțite.

Împotriva celor nelegiuiți

3Preaiubiților, când îmi puneam toată silința să vă scriu despre mântuireaTit 1.4. noastră de obște, am avut nevoie să vă scriu îndemnându‐vă caFil. 1.27. 1 Tim. 1.18; 6.12. 2 Tim. 1.13; 4.7. să luptați pentru credința încredințată sfinților odată pentru totdeauna.

4CăciGal. 2.4. 2 Pet. 2.1. s‐au furișat printre voi unii oameni care de mult sunt scrișiRom. 9.21, 22. 1 Pet. 2.8. mai dinainte pentru această judecată, necucernici, schimbând2 Pet. 2.10. harulTit 2.11. Evr. 12.15. Dumnezeului nostru în destrăbălare și tăgăduindTit 1.16. 2 Pet. 2.1. 1 In. 2.22. pe singurul nostru Stăpân și Domn, Isus Hristos.

5Voiesc dar să vă aduc aminte, fiindcă știți toate odată pentru totdeauna, că Domnul1 Cor. 10.9., după ce a mântuit pe popor din Egipt, în urmă aNum. 14.29, 37; 26.64. Ps. 106.26. Evr. 3.17, 19. pierdut pe cei ceIn. 8.44. n‐au crezut.

6Și pe2 Pet. 2.4. îngerii care nu și‐auAp. 20.10. păzit obârșia, ci și‐au părăsit locuința, i‐a păstrat în veșnice legături sub întuneric pentru judecata zilei celei mari.

7După cum SodomaGen. 19.24. Deut. 29.23. 2 Pet. 2.6. și Gomora și cetățile dimprejurul lor, fiindcă s‐au dat de tot la curvie în același chip ca aceștia și au mers după carne străină, stau înainte ca dovadă, suferind pedeapsa unui foc veșnic.

8Totuși2 Pet. 2.10. asemenea și aceștia în visările lor pângăresc carnea și disprețuiesc stăpânirea și hulescEx. 22.28. slavele.

9Dar MihailDan. 10.13; 12.1. Ap. 12.7. arhanghelul, când pricindu‐se cu diavolul se certa pentru trupul lui Moise, nu îndrăznea2 Pet. 2.11. să aducă o judecată de hulă împotriva lui, ci a zis: Domnul să te certeZah. 3.2..

10Aceștia2 Pet. 2.12. însă hulesc cele ce nu știu: și se strică în cele ce știu din fire, ca dobitoacele fără minte.

11Vai de ei! pentru că au umblat în calea luiGen. 4.5. 1 In. 3.12. Cain și s‐au datNum. 22.7, 21. 2 Pet. 2.15. cu totul în rătăcirea lui Balaam pentru o plată, și au pierit în împotrivirea cu vorbaNum. 16.1. etc. a lui Core!

12Aceștia sunt2 Pet. 2.13. niște stânci ascunse în mesele1 Cor. 11.21. voastre de iubire, când ospătează cu voi, păstori care se pasc fără teamă pe ei înșiși; noriProv. 25.14. 2 Pet. 2.17. fără apă, mânațiEf. 4.14. înainte de vânturi; pomi tomnatici fără rod, de două ori morți, dezrădăcinațiMat. 15.13.;

13valuriIs. 57.20. năbădăioase ale mării, spumegându‐șiFil. 3.19. rușinile lor; stele rătăcitoare, pentru care2 Pet. 2.17. este păstrată negura întunericului în veac.

14Dar și Enoh, alGen. 5.18. șaptelea de la Adam, a prorocit despre aceștia zicând: Iată a venitDeut. 33.2. Dan. 7.10. Zah. 14.5. Mat. 25.31. 2 Tes. 1.7. Ap. 1.7. Domnul cu sfintele sale zecimi de mii,

15ca să facă judecată împotriva tuturor și să dovedească pe toți necucernicii vinovați de toate lucrările1 Sam. 2.3. Ps. 31.18; 94.4. Mal. 3.13. lor de necucernicie pe care le‐au făcut cu necucernicie, și de cuvintele aspre pe care le‐au vorbit împotriva lui păcătoșii necucernici.

16Aceștia sunt cârtitori, nemulțumiți de soarta lor, deși umblă după poftele lor (și gura2 Pet. 2.18. lor vorbește cuvinte umflate), deși se uităProv. 28.21. Iac. 2.1, 9. cu mirare la fețele oamenilor pentru folosul lor.

17Voi însă2 Pet. 3.2., preaiubiților, aduceți‐vă aminte de cuvintele zise mai dinainte de către apostolii Domnului nostru Isus Hristos,

18cum vă spuneau: În vremea de pe urmă vor1 Tim. 4.1. 2 Tim. 3.1; 4.3. 2 Pet. 2.1; 3.3. fi batjocoritori umblând după poftele lor necucernice.

19Aceștia sunt cei ceProv. 18.1. Ezec. 14.7. Osea 4.14; 9.10. Evr. 10.25. se despart, sufletești1 Cor. 2.14. Iac. 3.15., neavând Duhul.

Îndemn și laudă

20Dar voi, preaiubiților, zidindu‐văCol. 2.7. 1 Tim. 1.4. pe credința voastră preasfântă, rugându‐văRom. 8.26. Ef. 6.18. prin Duhul Sfânt,

21păstrați‐vă în iubirea lui Dumnezeu, așteptândTit 2.13. 2 Pet. 3.12. mila Domnului nostru Isus Hristos pentru viața veșnică.

22Și pe unii îndoielnici mustrați‐i,

23iar pe alții mântuiți‐iRom. 11.14. 1 Tim. 4.16. smulgându‐iAmos 4.11. Zah. 3.2. 1 Cor. 3.15. din foc, iar de alții fie‐vă milă cu temere, urând chiar cămașaZah. 3.4, 5. Ap. 3.4. mânjită de carne.

24IarRom. 16.25. Ef. 3.20. celui ce poate săCol. 1.22. vă păzească de poticnire și să vă pună înaintea slavei lui desăvârșiți în nespusă bucurie,

25singuruluiRom. 16.27. 1 Tim. 1.17; 2.3. Dumnezeu Mântuitorul nostru, prin Isus Hristos Domnul nostru, fie slavă, măreție, tărie și stăpânire mai înainte de tot veacul și acum și în toate veacurile! Amin.