Luca 23 - Romanian Cornilescu literal translation 1931（VDCL）

Isus înaintea lui Pilat

1Și toată mulțimea lor s‐a sculatMat. 27.2. Mc. 15.1. In. 18.28. și l‐au dus la Pilat.

2Și au început să‐l învinuiască zicând: Pe acesta l‐am găsit sucindFapte. 17.7. neamul nostru și oprindMat. 17.27; 22.21. Mc. 12.17. a da bir Cezarului și zicând căIn. 19.12. el este Hristosul, un împărat.

3Iar PilatMat. 27.11. 1 Tim. 6.13. l‐a întrebat zicând: Ești tu Împăratul iudeilor? Iar el i‐a răspuns și i‐a zis: Tu zici.

4Iar Pilat a zis către mai marii preoților și gloate: Nu găsesc nicio1 Pet. 2.22. vină în acest om.

5Iar ei și mai mult stăruiau zicând: El întărâtă poporul, învățându‐i prin toată Iudeea și începând de la Galileea până aici.

Isus înaintea lui Irod

6Iar când a auzit Pilat de Galileea, a întrebat dacă omul este galileean.

7Și când a înțeles că este de sub stăpânireaCap. 3.1. lui Irod, l‐a trimis la Irod, care și el era în Ierusalim în aceste zile.

8Iar Irod, când a văzut pe Isus, s‐a bucurat foarte mult căci de multă vreme doreaCap. 9.9. să‐l vadă, fiindcă auziseMat. 14.1. Mc. 6.14. despre el și nădăjduia să vadă vreun semn făcut de el.

9Și l‐a întrebat în multe cuvinte, dar el nu i‐a răspuns nimic.

10Iar mai marii preoților și cărturarii stăteau de față învinuindu‐l foarte tare.

11Și IrodIs. 53.3. cu ceata sa de ostași l‐au disprețuit și‐l luau în râs și îmbrăcându‐l cu un veșmânt strălucitor, l‐a trimis înapoi la Pilat.

12Și în acea zi Irod și PilatFapte. 4.27. s‐au făcut prieteni unul cu altul, căci mai înainte erau în vrăjmășie între ei.

Hotărârea de moarte întărită

13Iar PilatMat. 27.23. Mc. 15.14. In. 18.38; 19.4. a chemat la sine pe mai marii preoților și pe cei mari și poporul

14și a zis către ei: Mi‐ațiVers. 1.2. adus pe omul acesta ca pe unul care abate poporul și iată, cercetându‐lVers. 4. înaintea voastră, eu n‐am găsit în omul acesta nicio vină din câte spuneți împotriva lui.

15Nu, și nici Irod; căci l‐a trimis înapoi la noi și iată nimic vrednic de moarte n‐a fost făptuit de el.

16DeciMat. 27.26. In. 19.1. eu îl voi pedepsi și‐i voi da drumul.

17Și la sărbătoare trebuiaMat. 27.15. Mc. 15.6. In. 18.39. să le dea drumul la unul.

18Iar eiFapte. 3.14. au strigat tare cu grămada, zicând: Ia pe acesta și dă drumul pentru noi lui Baraba.

19El era aruncat în închisoare pentru o răscoală făcută în cetate și pentru un omor.

20Iar Pilat le‐a vorbit iarăși, voind să dea drumul lui Isus.

21Dar ei strigau zicând: Răstignește‐l, răstignește‐l.

22Și a treia oară a zis către ei: Dar ce rău a făcut omul acesta? N‐am găsit nicio vină de moarte în el; deci îl voi pedepsi și‐i voi da drumul.

23Iar ei stăruiau cerând cu glasuri mari ca el să fie răstignit. Și au fost mai tari glasurile lor.

24Și PilatMat. 27.26. Mc. 15.15. In. 19.16. a hotărât să li se facă cererea.

25Și a dat drumul aceluia care era aruncat în închisoare pentru răscoală și omor, pe care‐l cereau, iar pe Isus l‐a dat în voia lor.

Răstignirea

26ȘiMat. 27.32. Mc. 15.21. In. 19.17. când îl duceau, au pus mâna pe un oarecare Simon din Cirene, care venea de la câmp și au pus crucea pe el ca s‐o ducă în urma lui Isus.

27Și îl urma o mulțime mare de popor și de femei, care se băteau în piept și‐l plângeau cu lacrimi.

28Iar Isus întorcându‐se către ele a zis: Fiice ale Ierusalimului, nu plângeți de mine, ci plângeți de voi înșivă și de copiii voștri.

29Pentru căMat. 24.19. Cap. 21.23. iată vin zile în care vor zice: Ferice de cele sterpe și de pântecele care n‐au născut și de țâțele care n‐au alăptat.

30AtunciIs. 2.19. Osea 10.8. Ap. 6.16; 9.6. vor începe să zică munților: Cădeți peste noi! și dealurilor: Ascundeți‐ne!

31Pentru căProv. 11.31. Ier. 25.29. Ezec. 20.47; 21.3, 4. 1 Pet. 4.17. dacă cu lemnul verde fac ei acestea, ce va fi cu cel uscat?

32ȘiIs. 53.12. Mat. 27.38. erau duși și alți doi făcători de rele ca să fie omorâți cu el.

33Și cândMat. 27.33. Mc. 15.22. In. 19.17, 18. au venit la locul numit Căpățână, l‐au răstignit acolo pe el și pe făcătorii de rele, pe unul la dreapta și pe altul la stânga.

34Iar Isus zicea: Tată, iartă‐iMat. 5.44. Fapte. 7.60. 1 Cor. 4.12. căci nuFapte. 3.17. știu ce fac. Și împărțindMat. 27.35. Mc. 15.24. In. 19.23. între ei hainele lui, au aruncat sorți.

Batjocurile

35Și poporulPs. 22.17. Zah. 12.10. stătea privind. Și mai mariiMat. 27.39. Mc. 15.29. îl luau în râs zicând: Pe alții a mântuit; să se mântuiască pe sine însuși, dacă acesta este Hristosul lui Dumnezeu, alesul lui.

36Și ostașii de asemenea îl batjocoreau venind la el și aducându‐i oțet

37și zicând: Dacă ești tu Împăratul iudeilor, mântuiește‐te pe tine însuți.

38Și era și deasupra luiMat. 27.37. Mc. 15.26. In. 19.19. o scriere cu slove grecești, latinești și evreiești: ACESTA ESTE ÎMPĂRATUL IUDEILOR.

39Iar unulMat. 27.44. Mc. 15.32. dintre făcătorii de rele care erau pironiți îl hulea zicând: Nu ești tu oare Hristosul? Mântuiește‐te pe tine însuți și pe noi.

40Iar celălalt răspunzând și cercetându‐l a zis: Oare nu te temi tu de Dumnezeu, pentru că ești în aceeași osândă?

41Și noi cu dreptul, căci luăm cele vrednice de cele ce am făptuit, dar acesta n‐a făptuit nimic necuvenit.

42Și zicea: Isuse, adu‐ți aminte de mine când vei veni în împărăția ta.

43Și el i‐a zis: Adevărat îți spun, astăzi vei fi cu mine în Rai.

Moartea lui Isus

44Și eraMat. 27.45. Mc. 15.33. acum ca la al șaselea ceas și s‐a făcut întuneric peste tot pământul până la ceasul al nouălea.

45Căci soarele s‐a întunecat și perdeauaMat. 27.51. Mc. 15.38. Templului a fost sfâșiată prin mijloc.

46Și Isus a strigat cu glas mare și a zis: TatăPs. 31.5. 1 Pet. 2.23., în mâinile tale îmi încredințez duhul meu. ȘiMat. 27.50. Mc. 15.37. In. 19.30. zicând aceasta și‐a dat duhul.

47Și când a văzut sutașulMat. 27.54. Mc. 15.39. ce s‐a făcut, slăvea pe Dumnezeu, zicând: Într‐adevăr omul acesta era drept.

48Și toate gloatele, venite împreună la această priveliște, după ce au privit cele făcute, se întorceau îndărăt bătându‐și piepturile.

49Și toțiPs. 38.11. Mat. 27.55. Mc. 15.40. In. 19.25. cunoscuții lui și femeile care urmau împreună cu el din Galileea, stăteau departe, ca să vadă acestea.

Îngroparea lui Isus.

50ȘiMat. 27.57. Mc. 15.42. In. 19.38. iată un bărbat cu numele Iosif, fiind sfetnic, bărbat bun și drept,

51(el nu se învoise cu hotărârea și cu fapta lor), bărbat din Arimatea, o cetate a iudeilorMc. 15.43. Cap. 2.25, 38., care aștepta Împărăția lui Dumnezeu.

52Acesta a venit la Pilat și a cerut trupul lui Isus.

53Și l‐aMat. 27.59. Mc. 15.46. luat jos și l‐a înfășurat în pânză de in și l‐a pus într‐un mormânt săpat în piatră unde nu mai fusese pus nimeni.

54Și era ziuaMat. 27.62. Pregătirii și Sabatul începea în amurg.

55Și femeile careCap. 8.2. veniseră cu el din Galileea urmau și au privitMc. 15.47. mormântul și cum a fost pus trupul lui.

56Și s‐au întors îndărăt și auMc. 16.1. pregătit miresme și mir. Și în Sabat s‐au odihnit dupăEx. 20.10. poruncă.