1Mântuiește, Doamne, căci se duce omul cuviosIs. 57.1. Mica 7.2., căci cei credincioși se sfârșesc dintre copiii oamenilor.
2Ei vorbesc neadevărPs. 10.7. fiecare cu semenul său: vorbesc cu buză lingușitoarePs. 28.3; 62.4. Ier. 9.8. Rom. 16.18. și cu inimă fățarnică.
3Domnul va stârpi toate buzele lingușitoare, limba care vorbește lucruri mari1 Sam. 2.3. Ps. 17.10. Dan. 7.8, 25.,
4care au zis: Vom birui cu limba noastră; buzele noastre sunt cu noi: cine ne este domn?
5Pentru apăsarea săracilor, pentru suspinul celor nevoiași, acum mă voi sculaEx. 3.7, 8. Is. 33.10., zice Domnul, voi pune la adăpost pe cel la care se umflăPs. 10.5. ei.
6Cuvintele Domnului sunt cuvinte2 Sam. 22.31. Ps. 18.30; 19.8; 119.140. Prov. 30.5. curate, argint curățit în cuptor de pământ, curățit de șapte ori.
7Tu, Doamne, îi vei păzi, îi vei apăra de neamul acesta în veac.
8Cei răi umblă pretutindeni când este înălțată mișelia între copiii oamenilor.
Who We AreWhat We EelieveWhat We Do
2025 by iamachristian.org,Inc All rights reserved.