Geneza 31 - Romanian Cornilescu literal translation 1931（VDCL）

Plecarea lui Iacov în Canaan

1Și el a auzit cuvintele fiilor lui Laban care ziceau: Iacov a luat tot ce era al tatălui nostru și din ceea ce era al tatălui nostru și‐a agonisit elPs. 49.16. toată avuția aceasta.

2Și Iacov a văzutCap. 4.5. fața lui Laban și iată ea nu eraDeut. 28.54. către el ca ieri și ca alaltăieri.

3Și Domnul a zis lui Iacov: Întoarce‐teCap. 28.15, 20, 21; 32.9. în țara părinților tăi și la rudenia ta și voi fi cu tine.

4Și Iacov a trimis și a chemat pe Rahela și pe Lea la câmp la turma lui.

5Și le‐a zisVers. 2.: Văd că fața tatălui vostru nu este față de mine ca ieri și alaltăieri. Dar Dumnezeul tatălui meuVers. 3. a fost cu mine.

6ȘiVers. 38–41. Cap. 30.29. voi înșivă știți că am slujit tatălui vostru cu toată puterea mea.

7Și tatăl vostru m‐a înșelatVers. 41. și de zece ori mi‐a schimbat simbriaNum. 14.22. Neem. 4.12. Iov 19.3. Zah. 8.23.. Însă DumnezeuCap. 20.6. Ps. 105.14. nu l‐a lăsat să‐mi facă rău.

8Când ziceaCap. 30.32.: Cele pestrițe vor fi simbria ta! atunci toate oile fătau pestrițe; și când zicea: Cele bălțate vor fi simbria ta! atunci toate oile fătau bălțate.

9Și DumnezeuVers. 1.16. a luat vitele tatălui vostru și mi le‐a dat mie.

10Și a fost așa: pe vremea zămislirii turmelor eu mi‐am ridicat ochii și am văzut în vis și iată berbecii care săreau pe oi erau bălțați, pestriți și pătați.

11ȘiCap. 48.16. Îngerul lui Dumnezeu mi‐a zis în vis: Iacove! Și eu am zis: Iată‐mă!

12Și el a zis: Ridică‐ți acum ochii și vezi; toți berbecii care sar pe oi sunt bălțați, pestriți și pătați; căciEx. 3.7. am văzut tot ce‐ți face Laban.

13Eu sunt Dumnezeul din BetelCap. 28.18, 19, 20. unde ai uns un stâlp, unde mi‐ai jurat o juruință. AcumVers. 3. Cap. 32.9. scoală‐te, ieși din țara aceasta și întoarce‐te la țara nașterii tale.

14Și Rahela și Lea au răspuns și i‐au zisCap. 2.24.: Avem noi parte sau moștenire în casa tatălui nostru?

15Nu suntem noi socotite de el ca străine? Fiindcă ne‐aCap. 29.15, 27. vândut și chiar ne‐a mâncat de tot argintul.

16Căci toată avuția pe care a luat‐o Dumnezeu de la tatăl nostru este a noastră și a copiilor noștri. Acum dar fă tot ce ți‐a zis Dumnezeu.

17Atunci Iacov s‐a sculat și și‐a pus fiii și nevestele pe cămile.

18Și a luat toate vitele sale și toate bunurile sale pe care le strânsese, vitele pe care și le agonisise în Padan‐Aram, ca să meargă la Isaac, tatăl său, în țara Canaan.

19Și Laban se dusese ca să‐și tundă oile. Și Rahela a furatCap. 35.2. terafimii care erau ai tatălui ei.

20Și Iacov a înșelat inima lui Laban Sirianul, căci nu i‐a spus că fugea.

21Și a fugit cu tot ce avea și s‐a sculat și a trecut Râul și și‐aCap. 46.28. 2 Reg. 12.17. Lc. 9.51, 53. îndreptat fața spre muntele Galaad.

Urmărirea lui Iacov de către Laban

22Și a treia zi s‐a spus lui Laban că Iacov fugise.

23Și el și‐a luatCap. 13.8. frații cu sine și l‐a urmărit cale de șapte zile și l‐a ajuns la muntele Galaad.

24Și DumnezeuCap. 20.3. Iov 33.15. Mat. 1.20. a venit la Laban Sirianul într‐un vis noaptea și i‐a zis: Ferește‐teCap. 24.50. să vorbești lui Iacov fie bine fie rău.

25Și Laban a ajuns pe Iacov și Iacov își întinsese cortul pe munte. Și Laban a tăbărât și el cu frații săi în muntele Galaad.

26Și Laban a zis lui Iacov: Ce ai făcut de mi‐ai înșelat inima, și mi‐ai luat fetele1 Sam. 30.2. ca pe niște prinse cu sabia?

27Pentru ce ai fugit în ascuns și m‐ai furat și nu mi‐ai spus să te fi petrecut cu bucurie și cu cântece, cu timpane și cu harfă

28și nu m‐ai lăsatVers. 55. Rut 1.9, 14; 1 Reg. 19.20. Fapte. 20.37. să‐mi sărut fiii și fiicele1 Sam. 13.13. 2 Cron. 16.9.? Acum ai lucrat nebunește.

29Și e în puterea mâinii mele să vă fac rău; însăVers. 53. Cap. 28.13. Dumnezeul tatălui vostru mi‐a vorbitVers. 24. ieri noapte zicând: Ferește‐te să vorbești lui Iacov fie bine fie rău.

30Și acum că a trebuit să pleci pentru că ai dorit cu dor de casa tatălui tău, pentru ceVers. 19. Jud. 18.24. mi‐ai furat dumnezeii?

31Și Iacov a răspuns și a zis lui Laban: Pentru că mă temeam; căci ziceam: Ca nu cumva să‐mi răpești fetele tale.

32La oricine vei afla dumnezeii tăiCap. 44.9. să nu trăiască. În fața fraților noștri recunoaște ce este al tău la mine și ia‐ți‐l. Căci Iacov nu știa că Rahela îi furase.

33Și Laban a intrat în cortul lui Iacov și în cortul Leei și în cortul amânduror roabelor și n‐a găsit. Și a ieșit din cortul Leei și a intrat în cortul Rahelei.

34Și Rahela luase terafimii și‐i pusese sub șaua cămilei și ședea deasupra lor. Și Laban a căutat tot cortul, dar n‐a găsit.

35Și ea a zis tatălui său: Să nu fie mânie în ochii domnului meu că nu mă potEx. 20.12. Lev. 19.32. scula înaintea ta fiindcă mi‐a venit rânduiala femeilor. Și a căutat cu grijă, dar n‐a găsit terafimii.

36Și Iacov s‐a mâniat și s‐a certat cu Laban. Și Iacov a răspuns și a zis lui Laban: Care este vina mea? Care este păcatul meu de m‐ai urmărit cu aprindere?

37Când mi‐ai căutat toate uneltele, ce ai găsit din toate uneltele casei tale? Pune‐le aici înaintea fraților mei și fraților tăi și să jude ce ei între noi amândoi.

38În acești douăzeci de ani am fost cu tine; oile tale și caprele tale n‐au rămas sterpe și n‐am mâncat berbecii turmelor tale.

39Ex. 22.10, etc. Pe cea sfâșiată nu ți‐am adus‐o acasă; paguba aceea eu am suferit‐oEx. 22.12.; ai cerut‐o din mâna mea fie că se furase ziua fie că se furase noaptea.

40Așa am fost; mă mânca ziua căldura și noaptea gerul și somnul meu fugea de ochii mei.

41În acești douăzeci de aniCap. 29.27, 28. am fost în casa ta; ți‐am slujit patrusprezece ani pentru cele două fete ale tale și șase ani pentru oile tale și de zece ori mi‐aiVers. 7. schimbat simbria.

42Ps. 124.1, 2. Dacă n‐ar fi fost cu mine Dumnezeul tatălui meu, Dumnezeul lui Avraam șiVers. 53. Is. 8.13. Teama lui Isaac, hotărât că acum mi‐ai fi dat drumul fără nimicCap. 29.32. Ex. 3.7.. Dumnezeu a văzut întristarea mea și osteneala mâinilor mele și1 Cron. 12.17. Iuda 9. te‐a mustrat ieri noapte.

43Și Laban a răspuns și a zis lui Iacov: Fiicele sunt fiicele mele și copiii sunt copiii mei și oile sunt oile mele și tot ce vezi este al meu. Și ce pot face astăzi acestor fiice ale mele sau copiilor lor pe care i‐au născut?

44Și acum dar vinoCap. 26.28. să facem legământ eu și tuIos. 24.27. și el să fie de mărturie între mine și între tine.

45Și Iacov aCap. 28.18. luat o piatră și a pus‐o stâlp.

46Și Iacov a zis fraților săi: Adunați pietre. Și au adunat pietre și le‐au făcut o movilă. Și au mâncat acolo pe movilă.

47Și Laban a numit‐o Iegar‐Sahaduta, iar Iacov a numit‐o Galed.

48Și Laban a zisIos. 24.27.: Această movilă este astăzi mărturie între mine și între tine. De aceea i s‐a pus numele Galed

49șiJud. 11.29. 1 Sam. 7.5. Mișpa pentru că a zis: Domnul să vegheze între mine și între tine când vom fi ascunși unul de altul.

50Dacă vei asupri pe fetele mele și dacă vei lua neveste afară de fetele mele, niciun om nu este cu noi: vezi, Dumnezeu este martor între mine și între tine!

51Și Laban a zis lui Iacov: Iată această movilă și iată stâlpul pe care l‐am pus între mine și între tine.

52Această movilă să fie mărturie și stâlpul să fie mărturie că eu nu voi trece peste această movilă la tine și că tu nu vei trece peste această movilă și acest stâlp la mine spre a face rău.

53Dumnezeul lui Avraam și Dumnezeul lui Nahor, Dumnezeul părinților lor, să judeceCap. 16.5. între noi! Și Iacov aCap. 21.23. jurat pe TeamaVers. 42. lui Isaac, tatăl său.

54Și Iacov a junghiat o jertfă pe munte și a chemat pe frații săi să mănânce pâine și au mâncat pâine și au mas noaptea pe munte.

55Și Laban s‐a sculat dis de dimineață și și‐a sărutat fiii și fetele și i‐a binecuvântatCap. 28.1.. Și Laban a plecat și s‐a întorsCap. 18.33; 30.25. la locul său.