Psalmii 78 - Romanian Cornilescu literal translation 1931（VDCL）

Credincioșia lui Dumnezeu în povățuirea poporului său neascultătorO învățătură a lui Asaf

1AscultăIs. 51.4., poporul meu, Legea mea; plecați‐vă urechile la cuvintele gurii mele.

2Voi deschidePs. 49.4. Mat. 13.35. gura în pildă, voi rosti lucruri ascunse de demult:

3CePs. 44.1. am auzit și am cunoscut și ne‐au spus părinții noștri.

4NuDeut. 4.9; 6.7. Ioel 1.3. le vom ascunde de copiii lor, vomEx. 12.26, 27; 13.8, 14. Ios. 4.6, 7. istorisi laudele Domnului neamului care va veni și puterea lui și lucrările lui minunate pe care le‐a făcut.

5Căci elPs. 147.19. a așezat o mărturie în Iacov și a pus o lege în Israel, pe care a poruncit părinților noștri să leDeut. 4.9; 6.7; 11.19. facă cunoscut copiilor lor,

6caPs. 102.18. neamul care va veni, copiii care se vor naște, să le cunoască și să se scoale și să spună copiilor lor;

7și să‐și pună nădejdea în Dumnezeu și să nu uite faptele lui Dumnezeu, ci să păzească poruncile lui.

8Și să2 Reg. 17.14. Ezec. 20.18. nu fie ca părinții lor, un neam îndărătnic și răzvrătitor, unEx. 32.9; 33.3; 34.9. Deut. 9.6, 13; 31.27. Ps. 68.6. neam careVers. 37. 2 Cron. 20.33. nu și‐a pregătit inima și al cărui duh n‐a fost statornic cu Dumnezeu.

9Copiii lui Efraim, arcași înarmați, au dat îndărăt în ziua luptei.

10N‐au2 Reg. 17.15. ținut legământul lui Dumnezeu și n‐au voit să umble în Legea lui,

11și au uitatPs. 106.13. faptele sale și lucrările sale minunate pe care li le arătase.

12A făcut lucruri minunateEx. 7; 8.9, 10, 11, 12. în ochii părinților lor în țara Egiptului, înGen. 32.3. Num. 13.22. Vers. 13. Is. 19.11, 13. Ezec. 30.14. câmpia Țoanului.

13A despicatEx. 14.21. marea și i‐a trecut prin ea; și a făcut să steaEx. 15.8. Ps. 33.7. apele ca o grămadă;

14șiEx. 13.21; 14.24. Ps. 105.39. i‐a călăuzit ziua cu un nor și toată noaptea cu o lumină de foc.

15A despicatEx. 17.6. Num. 20.11. Ps. 105.41. 1 Cor. 10.4. stânci în pustie și i‐a adăpat din belșug ca din adâncuri;

16și a scos izvoare dinDeut. 9.21. Ps. 105.41. stâncă și a făcut să curgă în jos ape ca râuri.

17Totuși ei au mers înainte păcătuind împotriva lui, răsculându‐seDeut. 9.22. Ps. 95.8. Evr. 3.16. împotriva Celui Preaînalt în pustie.

18Și au ispititEx. 16.2. pe Dumnezeu în inima lor, cerând mâncare după pofta lor.

19Și au vorbitNum. 11.4. împotriva lui Dumnezeu; au zis: Poate oare Dumnezeu să pregătească o masă în pustie?

20IatăEx. 17.6. Num. 20.11., el a lovit stânca și au țâșnit apele și s‐au vărsat șiroaie. Poate el oare să dea și pâine, sau să facă rost de carne pentru poporul său?

21De aceea Domnul a auzit și s‐aNum. 11.1, 10. mâniat și un foc s‐a aprins împotriva lui Iacov și urgie s‐a ridicat împotriva lui Israel.

22Pentru că n‐au crezutEvr. 3.18. Iuda 5. în Dumnezeu și nu s‐au încrezut în mântuirea lui.

23Totuși el a poruncit norilor de sus șiGen. 7.11. Mal. 3.10. a deschis ușile cerurilor.

24Și aEx. 16.4, 14. Ps. 105.40. In. 6.31. 1 Cor. 10.3. plouat peste ei mană să mănânce și le‐a dat grâu din ceruri.

25Omul a mâncat pâinea celor puternici; le‐a trimis hrană pe îndestulate.

26El aNum. 11.31. pornit în ceruri vântul de răsărit și prin puterea sa a adus vântul de miazăzi;

27și a plouat carne peste ei și păsări înaripate ca nisipul mărilor;

28și le‐a făcut să cadă în mijlocul taberei lor, în jurul locuințelor lor.

29EiNum. 11.10. au mâncat și s‐au săturat bine și le‐a împlinit pofta.

30Nu se abătuseră încă de la pofta lor, mâncareaNum. 11.33. lor era încă în gurile lor,

31când mânia lui Dumnezeu s‐a ridicat împotriva lor și a ucis pe cei mai grași ai lor și a doborât pe aleșii lui Israel.

32Cu toate acestea eiNum. 14; 16.17. tot au păcătuit șiVers. 22. n‐au crezut în lucrările lui minunate.

33ȘiNum. 14.29, 35; 26.64, 65. el a lăsat să le piară zilele ca suflarea și anii cu spaimă.

34CândOsea 5.15. îi ucidea, atunci îl căutau și se întorceau și căutau pe Dumnezeu de dimineață.

35Și își aduceau aminte că DumnezeuDeut. 32.4, 15, 31. este stânca lor și Dumnezeu Cel Preaînalt, răscumpărătorulEx. 15.13. Deut. 7.8. Is. 41.14; 44.6; 63.9. lor.

36Dar îl lingușeauEzec. 33.31. cu gura lor și îl mințeau cu limba lor.

37Căci inimaVers. 8. lor nu era tare față de el și n‐au fost statornici în legământul său.

38DarNum. 14.18, 20. el a fost milos, a iertat nelegiuirea și nu i‐a pierdut, ci de multe ori și‐a întorsIs. 48.9. mânia, și1 Reg. 21.29. nu și‐a trezit toată urgia.

39Și și‐aPs. 103.14, 16. adus aminte căGen. 6.3. In. 3.6. erau carne: unIov 7.7, 16. Iac. 4.14. vânt ce trece și nu se mai întoarce.

40De câte ori s‐au răzvrătit împotriva lui în pustie și l‐au amărâtVers. 17. Ps. 95.9, 10. Is. 7.13; 63.10. Ef. 4.30. Evr. 3.16, 17. în pustietate!

41Și s‐au întors iar și au ispititNum. 14.22. Deut. 6.16. pe Dumnezeu și au întărâtatVers. 20. pe Sfântul lui Israel!

42Nu și‐au adus aminte de mâna lui, de ziua când i‐a răscumpărat de la asupritor.

43Cum a pusVers. 12. Ps. 105.27, etc. semnele sale în Egipt și minunile sale în câmpia Țoanului

44șiEx. 7.20. Ps. 105.29. le‐a prefăcut râurile în sânge, și șuvoaiele lor, că n‐au putut bea.

45AEx. 8.24. Ps. 105.31. trimis între ei roiuri de muște, care i‐au mâncat șiEx. 8.6. Ps. 105.30. broaște care i‐au prăpădit.

46ȘiEx. 10.13, 15. Ps. 105.34, 35. a dat roadele lor omizii și munca lor lăcustei.

47Le‐aEx. 9.23, 25. Ps. 105.33. bătut cu grindină viile și sicomorii cu ploaie de piatră;

48și a datEx. 9.23, 24, 25. Ps. 105.32. și vitele lor grindinei și turmele lor fulgerelor.

49A aruncat asupra lor aprinderea mâniei sale, urgie și furie și strâmtorare, o trimitere de îngeri ai nenorocirii.

50A netezit o cale mâniei sale; nu le‐a cruțat sufletul de la moarte, ci a dat viața lor ciumei;

51șiEx. 12.29. Ps. 105.36; 136.10. a bătut pe toți întâii născuți în Egipt, începutul puterii lor în corturilePs. 106.22. lui Ham.

52Și aPs. 77.20. pornit pe poporul său ca pe oi, și i‐a dus în pustie ca pe o turmă;

53și i‐a dusPs. 44.2. la adăpost, așa că erau fără frică: șiIos. 13.7; 19.51. Ps. 136.21, 22. marea a acoperit pe vrăjmașii lor.

54Și i‐a adus în sfântulEx. 15.17. său hotar, acest munte, dobânditPs. 44.3. cu dreapta sa.

55Și a alungatPs. 44.2. și neamurile dinaintea lor, șiIos. 13.7; 19.51. Ps. 136.21, 22. le‐a împărțit lor cu sfoara de moștenire, și a făcut ca semințiile lui Israel să locuiască în corturile lor.

56DarJud. 2.11, 12. au ispitit și au întărâtat pe Dumnezeu Cel Preaînalt, și n‐au păzit mărturiile sale,

57ci auVers. 41. Ezec. 20.27, 28. dat înapoi, și s‐au făcut necredincioși caOsea 7.16. și părinții lor; s‐au întors la o parte ca un arc amăgitor.

58Și l‐auDeut. 32.16, 21. Jud. 2.12, 20. Ezec. 20.28. mâniat cu înălțimileDeut. 12.2, 4. 1 Reg. 11.7; 12.31. lor, și l‐au întărâtat la gelozie cu chipurile lor cioplite.

59Dumnezeu a auzit și s‐a mâniat, și i‐a fost foarte scârbă de Israel.

60Și a1 Sam. 4.11. Ier. 7.12, 14; 26.6, 9. părăsit locașul din Silo, cortul pe care‐l pusese între oameni;

61și aJud. 18.30. dat puterea sa în robie și slava sa în mâna potrivnicului.

62Și a1 Sam. 4.10. dat sabiei pe poporul său și s‐a mâniat foarte mult pe moștenirea sa.

63Focul a mistuit pe tinerii săi și fecioareleIer. 7.31; 16.9; 25.10. sale n‐au fost lăudate în cântare de nuntă.

64Preoții1 Sam. 4.11; 22.18. săi au căzut de sabie și văduveleIov 27.15. Ezec. 24.23. lor n‐au plâns.

65Atunci Domnul s‐aPs. 44.23. deșteptat caIs. 42.13. din somn, ca un viteaz care strigă de vin,

66și1 Sam. 5.6, 12; 6.4. a lovit pe potrivnicii săi pe dinapoi și i‐a dat spre ocară veșnică.

67Și a lepădat cortul lui Iosif și n‐a ales seminția lui Efraim;

68ci a ales seminția lui Iuda, muntele Sion, pePs. 87.2. care l‐a iubit.

69Și‐a1 Reg. 6. zidit locașul său sfințit ca înălțimile, ca pământul pe care l‐a întemeiat în veac.

70Și a1 Sam. 16.11, 12. 2 Sam. 7.8. ales pe David, slujitorul său, și l‐a luat de la staulele oilor.

71L‐a adus de pe urma oilorGen. 33.13. Is. 40.11. care alăptau, ca să pască2 Sam. 5.2. 1 Cron. 11.2. pe Iacov, poporul său, și pe Israel moștenirea sa.

72Și el i‐a păstorit după neprihănirea1 Reg. 9.4. inimii sale și i‐a călăuzit cu iscusința mâinilor sale.