Iosua 11 - Romanian Cornilescu literal translation 1931（VDCL）

Marea bătălie de la apele Merom

1Și a fost așa: când a auzitCap. 10.3. Iabin, împăratul Hațorului, aCap. 19.15. trimis la Iobab, împăratul Madonului și la împăratul Șimronului și la împăratul Acșafului,

2și la împărații, care erau la miazănoapte în ținutul muntos, și înNum. 34.11. câmpie spre miazăzi de ChineretCap. 17.11. Jud. 1.27. 1 Reg. 4.11. și în șes și în înălțimile de la Dor spre apus,

3la Cananit spre răsărit și spre apusJud. 3.3., și la amorit și la hetit și la ferezit și la iebusit în ținutul muntos, și laCap. 13.11. hevit la picioarele HermonuluiGen. 31.49. în țara Mițpa.

4Și au ieșit ei și toate oștirile lor cu ei, popor mult caGen. 22.17; 32.12. Jud. 7.12. 1 Sam. 13.5. nisipul care este pe țărmul mării în mulțime, și cai și care foarte multe.

5Și toți acești împărați s‐au întâlnit și au venit și au tăbărât împreună lângă apele Merom ca să se lupte cu Israel.

6Și Domnul a zis lui IosuaCap. 10.8.: Nu te teme de ei, căci mâine pe vremea aceasta îi voi da pe toți uciși înaintea lui Israel; să tai2 Sam. 8.4. vinele picioarelor cailor lor și să arzi cu foc carele lor.

7Și Iosua, și tot poporul de război cu el, a venit fără veste asupra lor, lângă apele Merom și au căzut asupra lor.

8Și Domnul i‐a dat în mâna lui Israel și i‐au bătut, și i‐au urmărit până la SidonulCap. 13.6. cel mare și până la Misrefot‐Maim și până la valea Mițpa către răsărit, și i‐au bătut până n‐au lăsat pe niciunul.

9Și Iosua le‐a făcutVers. 6. cum îi zisese Domnul; a tăiat vinele picioarelor cailor lor și a ars cu foc carele loc.

10Și în vremea aceea Iosua s‐a întors înapoi și a luat Hațorul și a trecut prin ascuțișul sabiei pe împăratul lui, căci Hațorul mai înainte era capitala tuturor acestor împărății.

11Și au trecut prin ascuțișul sabiei toate sufletele care erau în el, nimicindu‐le cu desăvârșire; n‐a rămas niciunul care sufla; și a ars cu foc Hațorul.

12Și Iosua a luat toate cetățile acestor împărați și pe toți împărații lor, și i‐a trecut prin ascuțișul sabiei și i‐a nimicit cu desăvârșireNum. 33.52. Deut. 7.2; 20.16, 17.; cum poruncise Moise, robul Domnului.

13Numai Israel n‐a ars niciuna din cetățile care stăteau liniștite pe dealurile lor, afară de Hațor singur, pe care Iosua l‐a ars.

14Și copiii lui Israel au jefuit pentru ei toată prada acestor cetăți și vitele; numai au lovit cu ascuțișul sabiei pe fiecare om până i‐au nimicit: n‐au lăsat niciunul care sufla.

15Ex. 34.11, 12. Cum poruncise Domnul robului său MoiseDeut. 7.2., așa a poruncit Moise lui Iosua șiCap. 1.7. Iosua a făcut așa: n‐a lăsat la o parte niciun cuvânt din tot ce poruncise Domnul lui Moise.

16Și Iosua a luat toată țara aceeaCap. 12.8., ținutul muntos și toatăCap. 10.41. miazăziua și toată țara Gosenului și șesul și câmpia și ținutul muntos al lui Israel și șesul lui,

17Cap. 12.7. de la muntele Halac, care se înalță spre Seir, până laDeut. 7.24. Cap. 12.7. Baal‐Gad în valea Libanului la piciorul muntelui Hermon; și a luat pe toți împărații lor și i‐a bătut și i‐a omorât.

18Multe zile a făcut Iosua război cu toți acești împărați.

19N‐a fost cetate care să fi făcut pace cu copiii lui Israel afară de HevițiiCap. 9.3, 7. care locuiau în Gabaon; toate le‐a luat prin război.

20Căci era de la DomnulDeut. 2.30. Jud. 14.4. 1 Sam. 2.25. 1 Reg. 12.15. Rom. 9.18. că li s‐a învârtoșat inima ca să iasă împotriva lui Israel la luptă, ca să‐i nimicească cu desăvârșire și să nu li se arate nicio îndurare, ci să‐i nimiceascăDeut. 20.16, 17. după cum poruncise Domnul lui Moise.

21Și în vremea aceea Iosua a venit și a stârpitNum. 13.22, 33. Deut. 1.28. Cap. 15.13, 14. pe Anachimi din ținutul muntos, din Hebron, din Debir, din Anab și din tot ținutul muntos al lui Iuda și din tot ținutul muntos al lui Israel; Iosua i‐a nimicit cu desăvârșire cu cetățile lor.

22N‐a rămas niciunul din anachimi în țara copiilor lui Israel; au rămas numai în Gaza, în Gat1 Sam. 17.4. și în AsdodCap. 15.46..

23Și Iosua a luat toată țaraNum. 34.2, etc. după toate cele ce zisese Domnul lui MoiseNum. 26.53. Cap. 14.15: 16; 17; 18; 19. și Iosua a dat‐o de moștenire lui IsraelCap. 14.15; 21.44; 22.4; 23.1. după împărțirile lor pe seminții. Și țara s‐a odihnit de război.