Daniel 9 - Romanian Cornilescu literal translation 1931（VDCL）

Rugăciunea lui Daniel pentru poporul său

1În anul întâiCap. 1.21; 5.31; 6.28. al lui Dariu, fiul lui Ahașveros, din sămânța mezilor, care a domnit peste împărăția haldeilor:

2în anul dintâi al domniei sale, eu, Daniel, am înțeles din cărți că numărul anilor pentru care fusese cuvântul Domnului către Ieremia prorocul2 Cron. 36.21. Ier. 25.11, 12; 29.10. pentru împlinirea pustiirilor Ierusalimului era șaptezeci de ani.

3Și mi‐am îndreptatNeem. 1.4. Ier. 29.12, 13. Cap. 6.10. Isac 4.8, 9, 10. fața către Domnul Dumnezeu ca să caut prin rugăciune și cereri cu post și sac și cenușă.

4Și m‐am rugat Domnului Dumnezeului meu și m‐am mărturisit și am zis: Vai, DoamneEx. 20.6. Deut. 7.9. Neem. 1.5; 9.32. Dumnezeul cel mare și înfricoșat, care păstrează legământul și îndurarea către cei ce‐l iubesc și păzesc poruncile sale!

5Noi1 Reg. 8.47, 48. Neem. 1.6, 7; 9.33, 34. Ps. 106.6. Is. 61.5, 6, 7. Ier. 14.7. Vers. 15. am păcătuit și am făcut fărădelege și am făcut nelegiuire și ne‐am răzvrătit abătându‐ne de la poruncile tale și de la judecățile tale.

6Și n‐am ascultat2 Cron. 36.15, 16. Vers. 10. de slujitorii tăi, prorocii, care au vorbit în numele tău către împărații noștri, mai marii noștri și părinții noștri și către tot poporul țării.

7A ta, Doamne, esteNeem. 9.33. dreptatea, iar nouă rușinea feței, ca în ziua aceasta, bărbaților lui Iuda și locuitorilor Ierusalimului și întregului Israel, de aproape și de departe, în toate țările unde i‐ai alungat pentru necredincioșia lor cu care au fost necredincioși împotriva ta.

8Doamne, nouă ne este rușineaVers. 7. feței, împăraților noștri, mai marilor noștri și părinților noștri, fiindcă am păcătuit împotriva ta.

9La Domnul Dumnezeul nostruNeem. 9.17. Ps. 130.4, 7. sunt îndurări și iertări: căci ne‐am răzvrătit împotriva lui.

10Și n‐am ascultatVers. 6. de glasul Domnului Dumnezeului nostru ca să umblăm în legile lui pe care ni le‐a pus înainte prin slujitorii săi, prorocii.

11Da, tot IsraelulIs. 1.4, 5, 6. Ier. 8.5, 10. a călcat legea ta și s‐a abătut, neascultând de glasul tău. Și s‐a vărsat asupra noastră blestemul și jurământul care este scris în legeaLev. 26.14, etc. Deut. 27.15, etc.; 28.15, etc.; 29.20, etc.; 30.17, 18; 31.17, etc.; 32.19, etc. Plâng. 2.17. lui Moise, slujitorul lui Dumnezeu: căci am păcătuit împotriva lui.

12Și a împlinitZah. 1.6. cuvintele sale pe care le‐a vorbit împotriva noastră și împotriva judecătorilor noștri care ne‐au judecat, aducând asupra noastră un rău mare, încât nu s‐a întâmplatPlâng. 1.12; 2.13. Ezec. 5.9. Amos 3.2. sub toate cerurile cum s‐a întâmplat asupra Ierusalimului.

13CumLev. 26.14, etc. Deut. 28.15. Plâng. 2.17. este scris în legea lui Moise, tot răul acesta a venit asupra noastră; cu toate acestea nu ne‐am rugatIs. 9.13. Ier. 2.30; 5.3. Osea 7.7, 10. Domnului Dumnezeului nostru ca să ne întoarcem de la nelegiuirile noastre și să pricepem adevărul tău.

14De aceea Domnul a vegheatIer. 31.28; 44.27. asupra răului și l‐a adus peste noi; căci Domnul Dumnezeul nostruNeem. 9.33. Vers. 7. este drept în toate faptele sale pe care le‐a făcut, și noi n‐am ascultatVers. 10. de glasul său.

15Și acum, Doamne Dumnezeul nostru care ai scosEx. 6.1, 6; 32.11. 1 Reg. 8.51. Neem. 1.10. Ier. 32.21. poporul tău din țara Egiptului cu mână tare și ți‐ai făcut un numeEx. 14.18. Neem. 9.10. Ier. 32.20., ca în ziua aceasta, noi am păcătuitVers. 5., am lucrat nelegiuit.

16Doamne, după toate dreptățile1 Sam. 12.7. Ps. 31.1; 71.2. Mica 6.4, 5. tale, să se întoarcă, rogu‐te, mânia ta și furia ta de la cetatea ta, Ierusalimul, munteleVers. 20. tău cel sfânt; căci pentru păcatele noastre și pentru nelegiuirileZah. 8.3. Ex. 20.5. părinților noștri IerusalimulPlâng. 2.15, 16. și poporul tău au ajuns de ocarăPs. 44.13, 14; 79.4. tuturor celor dimprejurul nostru.

17Și acum, ascultă, Dumnezeul nostru, rugăciunea robului tău și cererile sale și pentruPlâng. 5.18. Domnul, făVers. 19. să lucească fața ta asupra locașului său sfințit care este pustiitNum. 6.25. Ps. 67.1; 80.3, 7, 19. In. 16.24..

18Pleacă‐țiIs. 37.17., Dumnezeul meu, urechea și ascultă; deschide‐ți ochii și veziEx. 3.7. Ps. 80.14, etc. pustiirile noastre și cetatea care se numește după numeleIer. 25.29. tău; căci noi n‐aducem rugăciunile noastre înaintea ta pentru dreptățile noastre, ci pentru multele tale îndurări.

19Doamne, ascultă! Doamne, iartă! Doamne, auzi și lucrează; nu întârzia; pentru tinePs. 79.9, 10; 102.15, 16., Dumnezeul meu, căci cetatea ta și poporul tău se numesc după numele tău.

Descoperirea despre șaptezeci de săptămâni

20Și pe cândPs. 32.5. Is. 65.24. vorbeam și mă rugam și‐mi mărturiseam păcatul meu și păcatul poporului meu Israel și aduceam cererea mea înaintea Domnului Dumnezeului meu pentru muntele cel sfânt al Dumnezeului meu,

21da, pe când încă vorbeam în rugăciune, bărbatul GavrilCap. 8.16., pe care‐l văzusem în vedenie mai înainte, zburând iute, s‐a atinsCap. 8.18; 10.10, 16. de mine cam pe la ceasul1 Reg. 18.36. jertfei de seară.

22Și mi‐a făcut cunoscut și a vorbit cu mine și a zis: Daniele, am ieșit acum ca să‐ți dau înțelepciune și pricepere.

23La începutul cererilor tale a ieșit cuvântul și amCap. 10.12. venit să ți‐l spun; căci tu ești foarte mult iubitCap. 10.11, 19.: de aceea înțelegeMat. 24.15. cuvântul și pricepe vedenia.

24Șaptezeci de săptămâni s‐au hotărât asupra poporului tău și asupra cetății tale celei sfinte pentru oprirea fărădelegii și pentru sfârșirea păcatelorIs. 53.10. și pentru ispășirea nelegiuirii și pentru aducerea dreptățiiIs. 53.11. Ier. 23.5, 6. Evr. 9.12. Ap. 14.6. celei veșnice și pentru pecetluirea vedeniei și a prorocului și pentru ungereaPs. 45.7. Lc. 1.35. In. 1.41. Evr. 9.11. Sfintei Sfintelor.

25CunoașteVers. 23. Mat. 24.15. deci și înțelege: de laEzra 4.24; 6.1, 15; 7.1, etc. Neem. 2.1, 3, 5, 6, 8. ieșirea cuvântului pentru așezarea din nou și pentru zidirea Ierusalimului și până la UnsulIn. 1.41; 4.25., DomnulIs. 55.4., sunt șapte săptămâni și șaizeci și două de săptămâni; ulița și șanțul vor fi zidite iarăși și în vremuriNeem. 4.8, 16, 17, 18; 6.15. de strâmtorare.

26Și după cele șaizeci și două de săptămâni UnsulIs. 53.8. Mc. 9.12. Lc. 24.46. va fi stârpit și nu1 Pet. 2.21; 3.18. va avea nimic: și poporulMat. 22.7. domnului care va veni va nimiciLc. 19.44. cetatea și sfântul locașMat. 24.2. și sfârșitulMat. 24.6, 14. ei va fi cu un potopIs. 8.7, 8. Cap. 11.10, 22. Naum 1.8. și până la sfârșit va fi război și o hotărâre de pustiiri.

27Și el va întări un legământIs. 42.6; 55.3. Ier. 31.31. Ezec. 16.60, 61, 62. cu mulți o săptămână; și la mijlocul săptămâniiIs. 53.11. Mat. 26.28. Rom. 5.15, 19. Evr. 9.28. va face să înceteze jertfa și darul de mâncare și din pricina aripei urâciunilorMat. 24.15. Mc. 13.14. Lc. 21.20., va fi un pustiitor, până ce nimicireaIs. 10.22, 23; 28.22. Cap. 11.36. Lc. 21.24. Rom. 11.26. și ce este hotărât se va vărsa asupra celei pustiite.