1 Corinteni 2 - Romanian Cornilescu literal translation 1931（VDCL）

Propovăduirea lui Pavel

1Și eu, când am venit la voi, fraților, n‐amCap. 1.17. Vers. 4.13. 2 Cor. 10.10; 11.6. venit cu revărsare de cuvânt sau înțelepciune ca să vă vestescCap. 1.6. taina lui Dumnezeu.

2Căci n‐am judecat să știu ceva între voi decâtGal. 6.14. Fil. 3.8. pe Isus Hristos și pe acesta răstignit.

3Și eu amFapte. 18.1, 6, 12. fost la voi în2 Cor. 4.7; 10.1, 10; 11.30; 12.5, 9. Gal. 4.13. slăbiciune și în temere și în multă frică.

4Și vorbirea mea și lucrul propovăduit de mine nuVers. 1. Cap. 1.17. 1 Pet. 1.16. era în cuvinte înduplecătoare ale înțelepciunii, ciRom. 15.19. 1 Tes. 1.5. în dovedirea Duhului și a puterii,

5pentru ca credința voastră să nu fie în înțelepciune omenească, ci în puterea2 Cor. 4.7; 6.7. lui Dumnezeu.

Înțelepciunea creștină

6Și noi vorbim înțelepciune între cei desăvârșițiCap. 14.20. Ef. 4.13. Fil. 3.15. Evr. 5.14., dar înțelepciuneCap. 1.20; 3.19. Vers. 1, 13. 2 Cor. 1.12. Iac. 3.15. nu a veacului acestuia, nici a stăpânitorilor veacului acestuia careCap. 1.28. au să fie desființați.

7Ci vorbim înțelepciunea lui Dumnezeu într‐o taină care a fost ascunsă, pe careRom. 16.25, 26. Ef. 3.5, 9. Col. 1.26. 2 Tim. 1.9. Dumnezeu a rânduit‐o mai înainte de veacuri spre slava noastră;

8pe careMat. 11.25. In. 7.48. Fapte. 13.27. 2 Cor. 3.14. nimeni dintre stăpânitorii veacului acestuia n‐a cunoscut‐o (căci dacăLc. 23.34. Fapte. 3.17. In. 16.3. ar fi cunoscut‐o, n‐ar fi răstignit pe Domnul slavei:)

9Dar după cum este scris: Cele ceIs. 64.4. ochiul n‐a văzut și urechea n‐a auzit și la inimă de om nu s‐au suit, sunt cele ce a pregătit Dumnezeu celor ce‐l iubesc,

10dar nouă Dumnezeu niMat. 13.11; 16.17. In. 14.26; 16.13. 1 In. 2.27. le‐a descoperit prin Duhul; căci Duhul cercetează toate, chiar și cele adânci ale lui Dumnezeu.

11Căci cine dintre oameni știe cele ale omuluiProv. 20.27; 27.19. Ier. 17.9. decât duhul omului care este în el? Tot așaRom. 11.33, 34. nimeni nu cunoaște cele ale lui Dumnezeu decât Duhul lui Dumnezeu.

12Și noi am primit nu duhul lumii, ci DuhulRom. 8.15. care este de la Dumnezeu ca să cunoaștem cele dăruite nouă de Dumnezeu,

13pe care le și vorbim2 Pet. 1.16. Cap. 1.17. Vers. 4. nu în cuvinte învățate de la înțelepciune omenească, ci învățate de la Duhul, unind cele duhovnicești cu cele duhovnicești.

14DarMat. 16.23. omul sufletesc nu primește cele ale Duhului lui Dumnezeu: căciCap. 1, 18, 23. ele sunt o nebunie pentru el șiRom. 8.5‐7. Iuda 19. nu poate să le cunoască, fiindcă se judecă duhovnicește.

15Iar cel duhovnicescProv. 28.5. 1 Tes. 5.21. 1 In. 4.1. judecă toate, dar el însuși nu este judecat de nimeni.

16CăciIov 15.8. Is. 40.13. Ier. 23.18. Rom. 11.34. cine a cunoscut gândul Domnului ca să‐l învețe? Dar noiIn. 15.15. avem gândul lui Hristos.