Plângerile 3 - Romanian Cornilescu literal translation 1931（VDCL）

Suferințe și mângâieri

1Eu sunt omul care a văzut suferința sub nuiaua mâniei sale.

2El m‐a povățuit și m‐a făcut să umblu în întuneric și nu în lumină;

3cu adevărat, împotriva mea își întoarce mâna iarăși și iarăși toată ziua.

4El mi‐a învechitIov 16.8. carnea și pielea; mi‐a sfărâmatPs. 51.8. Is. 38.13. Ier. 50.17. oasele.

5A zidit împotriva mea și m‐a înconjurat cu fiere și chin.

6M‐a pusPs. 88.5, 6; 143.3. în locuri întunecoase, ca pe cei morți de demult.

7M‐a îngrăditIov 3.23; 19.8. Osea 2.6. ca să nu ies, mi‐a îngreuiat lanțul.

8Da, când strigIov 30.20. Ps. 22.2. și cer ajutor, el îmi închide rugăciunea.

9Mi‐a îngrăditIov 10.16. Is. 38.13. Osea 5.14; 13.7, 8. căile cu pietre cioplite, mi‐a strâmbat cărările.

10El este pentru mine ca un urs la pândăIov 10.16. Is. 38.13. Osea 5.14; 13.7, 8., ca un leu în locuri ascunse.

11Mi‐a abătut căile și m‐aOsea 6.1. sfâșiat; m‐a făcut pustiu.

12Și‐a întins arcul și m‐a pusIov 7.20; 16.12. Ps. 38.2. țintă săgeții.

13A înfipt săgețileIov 6.4. tolbei sale în rărunchii mei.

14Am ajuns de râsIer. 20.7. la tot poporul meu și cânteculIov 30.9. Ps. 69.12. Vers. 63. lor toată ziua.

15M‐a săturatIer. 9.15. de amărăciune, m‐a adăpat cu pelin.

16Mi‐a zdrobit și dinții cu pietreProv. 20.17. din prund; m‐a acoperit cu cenușă.

17Și mi‐ai depărtat sufletul de pace, am uitat fericirea.

18Și amPs. 31.22. zis: Mi s‐a pierdut încrederea și așteptarea mea de la Domnul.

19Adu‐ți aminte de strâmtorarea mea și de mâhnirea mea, pelinulIer. 9.15. și otrava!

20Sufletul meu își aduce aminte de ele încă și este încovoiat înăuntrul meu. —

21De aceasta îmi aduc aminte în inimă, de aceea am nădejde:

22sunt îndurărileMal. 3.6. Domnului că n‐am fost stinși de tot, căci milele sale nu s‐au istovit.

23Ele sunt noi în fiecareIs. 33.2. dimineață; mare este credincioșia ta!

24Domnul este partea meaPs. 16.5; 73.26; 119.57. Ier. 10.16., zice sufletul meu; de aceea voi nădăjdui în el.

25Domnul este bun pentru cei ce‐l așteaptăPs. 130.6. Is. 30.18. Mica 7.7., pentru sufletul care‐l caută.

26Bine este ca omul să nădăjduiască și să așteptePs. 37.7. în liniște mântuirea Domnului.

27BinePs. 94.12; 119.71. este pentru om să poarte jugul în tinerețea sa,

28să șadăIer. 15.17. Cap. 2.10. singur și să tacă, pentru că l‐a pus peste el.

29Să‐și pună guraIov 42.6. în țărână; poate este nădejde.

30Să‐și deaIs. 50.6. Mat. 5.39. obrazul celui ce‐l lovește, să se sature de ocară.

31CăciPs. 94.14. Domnul nu va lepăda în veac;

32căci deși întristează, totuși va avea milă, după mulțimea îndurărilor sale.

33Căci nu strâmtoreazăEzec. 33.11. Evr. 12.13. bucuros, nici nu întristează pe copiii oamenilor.

34Să fie călcați în picioare toți cei încătușați ai pământului,

35să se abată dreptul omului înaintea feței Celui Preaînalt,

36să se sucească dreptul unui om, nu vedeHab. 1.13. oare Domnul?

37Cine zicePs. 33.9. și se face, când Domnul nu poruncește?

38Oare răulIov 2.10. Is. 45.7. Amos 3.6. și binele nu ies din gura Celui Preaînalt?

39De ceProv. 19.3. deci se plânge omul cel viu, omulMica 7.9. pentru pedeapsa păcatelor sale?

40Să ne cercetăm căile noastre și să le cercăm și să ne întoarcem la Domnul.

41Să ne înălțămPs. 86.4. inima cu mâinile la Dumnezeu în ceruri:

42Am păcătuitDan. 9.5., ne‐am răzvrătit; tu n‐ai iertat.

43Te‐ai învelit cu mânia și ne‐ai urmărit; ai omorâtCap. 2.2, 17, 21., n‐ai avut milă.

44Te‐ai învelit cu un nor caVers. 8. să nu străbată la tine rugăciunea.

45Ne‐ai făcut ca un gunoi1 Cor. 4.13. și lepădătură în mijlocul popoarelor.

46Toți vrăjmașiiCap. 2.16. noștri și‐au deschis gura larg împotriva noastră.

47FricaIs. 24.17. Ier. 48.43. și groapa au venit peste noi, pustiireaIs. 51.19. și nimicirea.

48Ochiul meu varsă râuriIer. 4.19; 9.1; 14.17. Cap. 2.11. de apă pentru nimicirea fiicei poporului meu.

49OchiulPs. 77.2. Cap. 1.16. meu lăcrimează și nu se oprește și n‐are odihnă,

50până când Domnul se va uita și va privi din ceruriIs. 63.15..

51Ochiul meu îmi întristează sufletul pentru toate fiicele cetății mele.

52Cei ce sunt vrăjmașii mei fără cuvântPs. 35.7, 19; 69; 4; 109.3; 119.161. m‐au urmărit aprig ca pe o pasăre.

53Mi‐au pierdut viața în temnițăIer. 37.16; 38.6, 9, 10. și au aruncatDan. 6.17. o piatră peste mine.

54S‐au vărsatPs. 69.2; 124.4, 5. ape peste capul meu. Am zisPs. 31.22. Is. 38.10, 11. Vers. 18.: Sunt pierdut!

55Eu am chematPs. 130.1. Iona 2.2. numele tău, Doamne, din temnița cea mai adâncă.

56Tu ai auzitPs. 3.4; 6.8; 18.6; 66.19; 116.1. glasul meu; nu‐ți ascunde urechea de suspinarea mea, de strigarea mea.

57Te‐ai apropiatIac. 4.8. în ziua când te‐am chemat. Ai zis: Nu te teme.

58Doamne, tu ai apăratPs. 35.1. Ier. 51.36. pricinile sufletului meu; mi‐ai răscumpăratPs. 71.23. viața.

59Doamne, ai văzut nedreptatea mea; judecă‐miPs. 9.4; 35.23. pricina.

60Ai văzut toată răzbunarea lor, toate uneltirileIer. 11.19. lor împotriva mea,

61ai auzit, Doamne, ocara lor și toate uneltirile lor împotriva mea,

62buzele celor ce s‐au sculat împotriva mea și închipuirea lor împotriva mea toată ziua.

63Privește când ședPs. 139.2. și când se scoală ei; euVers. 14. sunt cântecul lor.

64Răsplătește‐lePs. 28.4. Ier. 11.20. 2 Tim. 4.14., Doamne, după lucrul mâinilor lor.

65Dă‐le o învelitoare de inimă, blestemul lor asupra‐le!

66Urmărește‐i cu mânie și stârpește‐i de subDeut. 25.19. Ier. 10.11. cerurilePs. 8.3. Domnului.