Evrei 10 - Romanian Cornilescu literal translation 1931（VDCL）

Hristos și voia lui Dumnezeu

1Căci legea, având umbraCol. 2.17. Cap. 8.5; 9.23. bunurilorCap. 9.11. viitoare, nu însăși icoana lucrurilor, nuCap. 9.9. poate niciodată prin aceleași jertfe care se aduc neîncetat în fiecare an să desăvârșeascăVers. 14. pe cei ce se apropie.

2Fiindcă n‐ar fi încetat ele oare să fie aduse, din pricină că închinătorii fiind curățiți odată n‐ar mai fi avut nicio cunoștință de vină de păcate?

3DarLev. 16.21. Cap. 9.7. astfel în aceste jertfe este în fiecare an o aducere aminte de păcate.

4Căci este cu neputințăMica 6.6, 7. Cap. 9.13. Vers. 11. ca sângele de tauri și de țapi să ridice păcatele.

5De aceea când intră în lume zice: N‐ai voit jertfă și dar, ci mi‐ai întocmit un trup;

6nu ți‐au plăcut arderi de totPs. 40.6, etc.; 50.8, etc. Is. 1.11. Ier. 6.20. Amos 5.21, 22. și jertfe pentru păcat.

7Atunci am zis: Iată, eu vin (în sulul cărții este scris despre mine) ca să fac voia ta, Dumnezeule.

8Zicând mai sus: N‐ai voit și nu ți‐au plăcut jertfe, daruri și arderi de tot și jertfe pentru păcat (care sunt aduse potrivit legii),

9atunci a zis: Iată eu vin ca să fac voia ta. El desființează deci ce este întâi ca să statornicească ce este a doua oară.

10PrinIn. 17.19. Cap. 13.12. această „voie” am fost sfințiți noi prinCap. 9.12. darul trupului lui Isus Hristos odată pentru totdeauna.

11Și într‐adevăr oricare preot stă în picioare în fiecareNum. 28.3. Cap. 7.27. zi slujind și aducând de mai multe ori aceleași jertfe careVers. 4. nu pot niciodată să înlăture cu totul păcatele.

12AcestaCol. 3.1. Cap. 1.3. însă, după ce a adus o singură jertfă pentru păcate, s‐a așezat pentru totdeauna la dreapta lui Dumnezeu,

13așteptând de acum înainte până ce vrăjmașiiPs. 110.1. Fapte. 2.35. 1 Cor. 15.25. Cap. 1.13. săi vor fi puși așternut picioarelor sale.

14Căci printr‐un singur dar a desăvârșitVers. 1. pentru totdeauna pe cei ce sunt sfințiți.

15Dar și Duhul Sfânt ne mărturisește: căci după ce a zis:

16Acesta este legământulIer. 31.33, 34. Cap. 8.10, 12. pe care‐l voi întocmi pentru ei, după acele zile, zice Domnul: dând legile mele în inimile lor, le voi scrie și pe gândul lor, adaugă:

17Și nu‐mi voi mai aduce aminte de păcatele lor și de fărădelegile lor.

18Unde este deci iertare a acestora, nu mai este dar pentru păcate.

Îndemn la încredere și tărie

19Având deci, fraților, îndrăznealăRom. 5.2. Ef. 2.18; 3.12. ca să intrăm în Sfânta sfintelor prin sângeleCap. 9.8, 12. lui Isus,

20pe caleaIn. 10.9; 14.6. Cap. 9.8. cea nouă și vie pe care a deschis‐o pentru noi prinCap. 9.3. perdeauă, adică, prin carnea lui,

21și având un mare preotCap. 4.14. peste casa1 Tim. 3.15. lui Dumnezeu,

22săCap. 4.16. ne apropiem cu inimă adevărată, în deplinăEf. 3.12. Iac. 1.6. 1 In. 3.21. încredere de credință, fiindcă suntem curățițiCap. 9.14. în inimile noastre de un cuget rău și fiindcă suntem scăldațiEzec. 36.25. 2 Cor. 7.1. cu trupul în apă curată:

23săCap. 4.14. ținem cu tărie mărturisirea nădejdii noastre neclintită, căci cel ce a făgăduit este credincios1 Cor. 1.9; 10.13. 1 Tes. 5.24. 2 Tes. 3.3. Cap. 11.11..

24Și să luăm aminte unii asupra altora, să ne întărâtăm la iubire și fapte bune,

25nepărăsindFapte. 2.42. Iuda 19. strângerea noastră laolaltă, după cum au unii obiceiul, ci îndemnându‐ne unii pe alții, și cuRom. 13.11. atât mai mult cu cât vedeți apropiindu‐seFil. 4.5. 2 Pet. 3.9, 11, 14. ziua.

26Căci dacăNum. 15.30. Cap. 6.4. păcătuim cu voia după ce2 Pet. 2.20, 21. am primit cunoștința adevărului, nu mai rămâne jertfă pentru păcate,

27ci o înfricoșătoare așteptare a judecății și iuțimeaEzec. 36.5. Țef. 1.18; 3.8. 2 Tes. 1.8. Cap. 12.29. focului care va mistui pe potrivnici.

28CineCap. 2.2. a disprețuit legea lui Moise moare fără milă pe temeiul a doi sau trei martoriDeut. 17.2, 6; 19.15. Mat. 18.16. In. 8.17. 2 Cor. 13.1..

29De câtCap. 2.3; 12.25. mai rea pedeapsă vi se pare că va fi învrednicit cel ce a călcat în picioare pe Fiul lui Dumnezeu și a socotit de rând1 Cor. 11.29. Cap. 13.20. sângele legământului, prin care fusese sfințit, și care a batjocoritMat. 12.31, 32. Ef. 4.30. pe Duhul harului?

30Căci știm pe cel ce a zis: ADeut. 32.35. Rom. 12.19. mea este răzbunarea, eu voi răsplăti. Și iarăși: DomnulDeut. 32.36. Ps. 50.4; 135.14. va judeca pe poporul său.

31ÎnfricoșătorLc. 12.5. este a cădea în mâinile Dumnezeului celui viu.

Lupta de la început a cititorilor

32Aduceți‐văGal. 3.4. 2 In. 8. dar aminte de zilele de mai înainte, în care, după ce ați fost luminațiCap. 6.4., ați răbdat o mareFil. 1.29, 30. Col. 2.1. luptă de suferințe,

33fie că ați fost puși spre priveliște1 Cor. 4.9. prin mustrări și necazuri, fie că v‐ați făcut părtașiFil. 1.7; 4.14. 1 Tes. 2.11. ai celor ce se aflau astfel.

34Căci ați suferit împreună cu cei închișiFil. 1.7. 2 Tim. 1.16. și ați primit cu bucurie răpireaMat. 5.12. Fapte. 5.41. Iac. 1.2. averilor voasțre, cunoscând că avețiMat. 6.20; 19.21. Lc. 12.33. 1 Tim. 6.19. pentru voi o avere mai bună și careMat. 5.12; 10.32. rămâne.

35Deci nu dați la o parte îndrăzneala voastră care are o mare răsplătire.

36CăciLc. 21.19. Gal. 6.9. Cap. 12.1. aveți trebuință de răbdare ca, după ce ați făcut voia lui Dumnezeu, să luațiCol. 3.24. Cap. 9.15. 1 Pet. 1.9. cu voi făgăduința.

37Căci încăLc. 18.8. 2 Pet. 3.9. puțin, foarte puțin, cel ceHab. 2.3, 4. vine va veni și nu va întârzia;

38Dar dreptulRom. 1.17. Gal. 3.11. meu va trăi din credință și dacă dă înapoi, sufletul meu n‐are plăcere în el.

39Dar noi nu suntem ai dării înapoi2 Pet. 2.20, 21. spre pieire, ci ai credințeiFapte 16.30, 31. 1 Tes. 5.9. 2 Tes. 2.14., spre dobândirea sufletului.