1Și Ezechia a trimis la tot Israelul și Iuda și a scris epistole și lui Efraim și Manase, să vină la casa Domnului la Ierusalim să facă paștele Domnului Dumnezeul lui Israel.
2Și împăratul s‐a sfătuit cu mai marii săi și cu toată obștea în Ierusalim să facă paștele în lunaNum. 9.10, 11. a doua.
3Căci n‐au putut să le facă la vremeaEx. 12.6, 18. aceea, pentru că nuCap. 29.34. se sfințiseră destui preoți și poporul nu se adunase încă la Ierusalim.
4Și lucrul a fost drept în ochii împăratului și în ochii obștii întregi.
5Și au hotărât să facă o strigare în tot Israelul de la Beer‐Șeba până la Dan ca să vină să facă paștele Domnului Dumnezeul lui Israel, la Ierusalim: căci de mult nu le făcuseră cum era scris.
6Și alergătorii au mers cu scrisorile din mâna împăratului și mai marilor săi în tot Israelul și Iuda și după porunca împăratului ziceau: Copii ai lui Israel, întoarceți‐văIer. 4.1. Ioel 2.13. la Domnul Dumnezeul lui Avraam, Isaac și Israel și el se va întoarce la rămășița ce a scăpat din voi din mâna împăraților2 Reg. 15.19, 29. Asiriei.
7Și nu fițiEzec. 20.18. ca părinții voștri și ca frații voștri care au păcătuit împotriva Domnului Dumnezeului părinților lor, așa că i‐a dat pustiiriiCap. 29.8., cum vedeți.
8Și nu vă întăriți grumajiiDeut. 10.16. ca părinții voștri; dați mâna Domnului și veniți la locașul său sfințit, pe care l‐a sfințit în veci și slujiți Domnului Dumnezeului vostru, ca să se întoarcă de la voi aprinderea mânieiCap. 29.10. sale.
9Căci, dacă vă veți întoarce la Domnul, frații voștri și copiii voștri vor afla compătimirePs. 106.46. înaintea celor ce i‐au luat prinși și se vor întoarce în țara aceasta: căci Domnul Dumnezeul vostru este milosEx. 34.6. și îndurător și nu‐și va întoarce fața de la voi, dacă vă veți întoarceIs. 55.7. la el.
10Și alergătorii au trecut din cetate în cetate, prin țara lui Efraim și Manase, până la Zabulon: dar au râs de ei și și‐au bătutCap. 36.16. joc de ei.
11Totuși unii bărbațiCap. 11.16. Vers. 18, 21. din Așer și din Manase și din Zabulon s‐au smerit și au venit la Ierusalim.
12Și mânaFil. 2.13. lui Dumnezeu a fost peste Iuda și le‐a dat aceeași inimă ca să facă porunca împăratului și a mai marilor, după cuvântulCap. 29.25. Domnului.
13Și s‐a adunat mult popor la Ierusalim să facă sărbătoarea azimilor în luna a doua, o foarte mare obște.
14Și s‐au sculat și auCap. 28.24. îndepărtat altarele care erau în Ierusalim și au îndepărtat toate altarele tămâiei și le‐au aruncat în pârâul Chedron.
15Și au junghiat paștele la patrusprezece ale lunii a doua și preoții și leviții s‐au rușinatCap. 29.31. și s‐au sfințit și au adus arderile de tot în casa Domnului.
16Și au stătut în locul lor, după datina lor, după legea lui Moise, omul lui Dumnezeu. Preoții au stropit sângele luat din mâna leviților.
17Căci erau mulți în obște care nu se sfințiseră; pentru aceea levițiiCap. 29.31. au luat asupra lor junghierea paștelor pentru oricine nu era curat, ca să‐i sfințească Domnului.
18Căci o mulțime din popor, mulțiVers. 11. din Efraim și din Manase, din Isahar și din Zabulon, nu se curățiseră și auEx. 12.43, etc. mâncat paștele altfel decât era scris. Dar Ezechia s‐a rugat pentru ei zicând: Domnul care este bun să ierte fiecăruia,
19care și‐a îndreptatCap. 19.3. inima să caute pe Dumnezeu, Domnul Dumnezeul părinților săi, deși nu este curățit după curățirea sfântului locaș.
20Și Domnul a asculat pe Ezechia și a vindecat pe popor.
21Și copiii lui Israel care se aflau în Ierusalim au făcut sărbătoareaEx. 12.15; 13.6. azimilor șapte zile cu bucurie mare: și leviții și preoții lăudau pe Domnul, zi de zi, cântând cu instrumente de laudă Domnului.
22Și Ezechia a vorbit la inima tuturor leviților care aveauDeut. 33.10. Cap. 17.9; 35.3. pricepere în cunoștința bună a Domnului; și au mâncat jertfele de sărbătoare în cele șapte zile, aducând jertfe de pace și înălțândEzra 10.11. pe Domnul Dumnezeul părinților lor.
23Și toată obștea s‐a sfătuit să facă alte1 Reg. 8.65. șapte zile: și au făcut cele șapte zile cu bucurie.
24Căci Ezechia, împăratul lui Iuda, a datCap. 35.7, 8. obștei ca dar ridicat o mie de boi și șapte mii de oi; și mai marii au dat obștei o mie de boi și zece mii de oi; și un mare număr de preoți s‐auCap. 29.34. sfințit.
25Și toată obștea lui Iuda s‐a bucurat și preoții și leviții și toată obștea care venise din Israel, și străinii de loc care veniserăVers. 11.18. din țara lui Israel și care locuiau în Iuda.
26Și a fost mare bucurie în Ierusalim; căci din zilele lui Solomon, fiul lui David, împăratul lui Israel, nu fusese așa ceva în Ierusalim.
27Și preoții și leviții s‐au sculat și au binecuvântatNum. 6.23. pe popor: și glasul lor a fost auzit și rugăciunea lor s‐a suit până la locuința sa cea sfântă în ceruri.
Who We AreWhat We EelieveWhat We Do
2025 by iamachristian.org,Inc All rights reserved.
