Ieremia 14 - Romanian Cornilescu literal translation 1931（VDCL）

Vestirea secetei și foametei

1Cuvântul Domnului care a fost către Ieremia despre secetă.

2Iuda jelește și porțileIs. 3.26. lui lâncezesc; șed în negruCap. 8.21. pe pământ și strigătul Ierusalimului se1 Sam. 5.12. suie.

3Și cei măreți ai lor trimit pe cei mici ai lor după apă; vin la gropi, nu găsesc apă; se întorc cu vasele goale. Se rușinează,Ps. 40.14. roșesc și își2 Sam. 15.30. învelesc capetele.

4Căci pământul a crăpat pentru că n‐a fost ploaie pe pământ, plugarii s‐au rușinat, își învelesc capetele.

5Chiar cerboaica fată pe câmp și își părăsește puii, căci nu este iarbă;

6și măgarii sălbaticiCap. 2.24. stau pe înălțimile goale, trag vântul pe nări ca șacalii, le slăbesc ochii pentru că nu este iarbă.

7Doamne, deși nelegiuirile noastre mărturisesc împotriva noastră, lucrează pentruPs. 25.11. numele tău; căci multe sunt abaterile noastre. Am păcătuit împotriva ta.

8Tu, nădejdeaCap. 17.13. lui Israel, Mântuitorul său la vreme de strâmtorare, de ce să fii tu ca un străin de loc în țară și ca un călător care se abate să mâie noaptea?

9De ce să fii ca un om uimit, ca un viteaz careIs. 59.1. nu poate mântui? Totuși tu, Doamne, ești în mijloculEx. 29.45, 46. Lev. 26.11, 12. nostru și noi ne numim după numele tău; nu ne lăsa.

10Așa zice Domnul către poporul acesta: Așa au iubitCap. 2.23, 24, 25. ei să rătăcească, nu și‐au oprit picioarele; de aceea Domnul n‐are plăcere de ei. Acum își va aduceOsea 8.13; 9.9. aminte de nelegiuirea lor și le va cerceta păcatele.

11Și Domnul mi‐a zis: Nu te rugaEx. 32.10. Cap. 7.16; 11.14. pentru poporul acesta, pentru binele lor.

12Dacă vor postiProv. 1.28. Is. 1.15; 58.3. Cap. 11.11. Ezec. 8.18. Mica 3.4. Zah. 7.13., nu le voi auzi strigarea. Și dacă vor aduceCap. 6.20; 7.21, 22. o ardere de tot și un dar de mâncare, nu le voi primi; căci îi voi nimiciCap. 9.16. prin sabie și prin foamete și prin ciumă.

13Atunci eu amCap. 4.10. zis: Vai, Doamne Dumnezeule! Iată prorocii le zic: Nu veți vedea sabie, nici nu veți avea foamete; căci vă voi da pace adevărată în locul acesta.

14Și Domnul mi‐a zis: Prorocii prorocescCap. 27.10. minciună în numele meu. Eu nu i‐amCap. 23.21; 27.15; 29.8, 9. trimis, nici nu le‐am poruncit, nici nu le‐am vorbit. Ei vă prorocesc o vedenie mincinoasă și ghicire și un lucru de nimic și înșelăciunea inimii lor.

15De aceea așa zice Domnul despre prorocii care prorocesc în numele meu și nu eu i‐am trimis șiCap. 5.12, 13. care zic: Nu va fi sabie și foamete în țara aceasta. Prin sabie și foamete vor fi nimiciți prorocii aceștia.

16Și poporul căruia îi prorocesc ei va fi aruncat pe ulițele Ierusalimului înaintea foametei și a sabiei și nu va fi cine să‐i înmormântezePs. 79.3. pe ei, pe nevestele lor și pe fiii lor și pe fiicele lor: căci voi vărsa răutatea lor peste ei.

17Și să le spui cuvântul acesta: Ochii mei varsă lacrimiCap. 9.1; 13.17. Plâng. 1.16; 2.18. noaptea și ziua și nu încetează. Căci fecioaraCap. 8.21., fiica poporului meu, este zdrobită cu zdrobire mare și cu o lovitură foarte grea.

18Dacă ies în câmpEzec. 7.15., iată, cei uciși de sabie! Și dacă intru în cetate, iată, cei ce pier de bolile foametei! Căci și prorocul și preotul cutreieră țara și n‐au cunoștință.

19Ai lepădatPlâng. 5.22. tu oare cu totul pe Iuda? Îi este greață sufletului tău de Sion? De ce ne‐ai lovit șiCap. 15.18. nu este nicio vindecare pentru noi? Am așteptatCap. 8.15. pace și n‐a venit niciun bine; și o vreme de vindecare și iată groază!

20Ne cunoaștem, Doamne, răutatea noastră, nelegiuirea părinților noștri, căci am păcătuitPs. 106.6. Dan. 9.8. împotriva ta.

21Pentru numele tău nu ne disprețui, nu lăsa de batjocură scaunul de domnie al slavei tale. Adu‐ți amintePs. 74.2, 20; 106.45., nu rupe legământul tău cu noi.

22Zah. 10.1, 2. Oare sunt între deșertăciunileDeut. 32.21. popoarelor vreunii care să dea ploaie? Sau pot oare cerurile să deaPs. 135.7; 147.8. Is. 30.28. Cap. 5.24; 10.13. ploaie? Oare nu tu, o, Doamne Dumnezeul nostru? De aceea noi nădăjduim în tine, căci tu ai făcut toate acestea.