1Și Iov a răspuns și a zis:
2Luați aminte la cuvântul meu! Și aceasta să vă fie mângâierile!
3Îngăduiți‐mă și voi vorbi și eu; și după ce voi vorbi, batjocorițiCap. 16.10; 17.2. înainte!
4Oare către vreun om este tânguirea mea? Și pentru ce să nu fiu nerăbdător?
5Uitați‐vă la mine și uimiți‐vă și puneți‐vă mânaJud. 18.19. Cap. 29.9; 40.4. Ps. 39.9. la gură!
6Da, chiar când îmi aduc aminte mă tulbur și îmi apucă groaza carnea!
7Pentru ce trăiescCap. 12.6. Ps. 17.10, 14; 73.3, 12. Ier. 12.1. Hab. 1.16. cei răi, îmbătrânesc, da, sporesc în putere?
8Sămânța lor este întărită cu ei în ochii lor și odrasla lor înaintea ochilor lor.
9Casele lor sunt în pace, fără teamă și nuiauaPs. 73.5. lui Dumnezeu nu este peste ei.
10Taurul lor se prăsește și nu dă greș; vaca lor fată și nu leapădăEx. 23.26. vițelul.
11Ei își răspândesc pruncii ca pe o turmă și copiii lor joacă.
12Ei își înalță glasul cu timpane și harfă și se bucură la răsunetul buciumului;
13își petrec zileleCap. 36.11. în fericire și într‐o clipă se pogoară în Șeol.
14Și totușiCap. 22.17. au zis lui Dumnezeu: Depărtează‐te de la noi; căci nu dorim cunoștința căilor tale!
15CeEx. 5.2. Cap. 34.9. este Cel Atotputernic ca să‐i slujim? Și ce neCap. 35.3. Mal. 3.14. folosește dacă ne vom ruga lui?
16Iată, nu este oare fericirea lor în mâna lor? Departe de mine sfatul celorCap. 22.18. Ps. 1.1. Prov. 1.10. răi!
17De câte ori se stinge candela celorCap. 18.6. răi și vine nenorocirea asupra lor și le împarteCap. 12.16. Dumnezeu dureri în mânia sa,
18și ei sunt ca mirișteaPs. 1.4; 35.5. Is. 17.13; 29.5. Osea 13.3. în fața vântului și ca pleava spulberată de furtună?
19Voi ziceți: DumnezeuEx. 20.5. păstrează nelegiuirea lui pentru copiii lui. Să‐i răsplătească lui însuși ca s‐o simtă.
20Ochii lui înșiși să‐i vadă pieirea și să beaPs. 75.8. Is. 51.17. Ier. 25.15. Ap. 14.10; 19.15. singur din mânia Celui Atotputernic!
21Căci ce‐i pasă lui de casa lui după el când este tăiat numărul lunilor sale la mijloc?
22Va învățaIs. 40.13; 45.9. Rom. 11.34. 1 Cor. 2.16. cineva pe Dumnezeu cunoștință când judecă el pe cei ce sunt sus?
23Unul moare în plinătatea puterii sale, cu totul fericit și liniștit;
24țâțele sale sunt pline de lapte și măduva oaselor sale este udată.
25Și altul moare în amărăciunea sufletului și nu gustă niciodată din bine.
26Sunt culcațiCap. 20.11. Ecl. 9.2. deopotrivă în pulbere și‐i acoperă viermele.
27Iată eu vă cunosc gândurile și planurile cu care mă nedreptățiți.
28Căci ziceți: UndeCap. 20.7. este casa asupritorului și unde este cortul în care locuiau cei răi?
29N‐ați întrebat pe cei ce trec pe cale? Și nu cunoașteți semnele lor?
30Că omul răuProv. 16.4. 2 Pet. 2.9. este păstrat pentru ziua nenorocirii? Că sunt duși la ziua mâniei?
31Cine‐i va spune caleaGal. 2.11. în față? Și cine‐i va răsplăti ce a făcut?
32Îl duc afară la groapă și veghează asupra mormântului său.
33Bulgării din vale îi vor fi dulci, trage după sine pe toți oameniiEvr. 9.27. și au fost fără număr înaintea lui.
34Și cum mă mângâiați cu deșertăciuni? În răspunsurile voastre rămâne doar neadevăr.
Who We AreWhat We EelieveWhat We Do
2025 by iamachristian.org,Inc All rights reserved.