1 Corinteni 10 - Romanian Cornilescu literal translation 1931（VDCL）

Pilde din Vechiul Testament

1Căci nu voiesc, fraților, să nu știți că părinții noștri toți erau sub norEx. 13.21; 40.34. Num. 9.18; 14.14. Deut. 1.33. Neem. 9.12, 19. Ps. 78.14; 105.39. și toți au trecut prin mareEx. 14.22. Num. 33.8. Ios. 4.23. Ps. 78.13.,

2și toți au fost botezați pentru Moise în nor și în mare,

3și toți au mâncat aceeași mâncareEx. 16.15, 35. Neem. 9.15, 20. Ps. 78.24. duhovnicească,

4și toți au băut aceeași băuturăEx. 17.6. Num. 20.11. Ps. 78.15. duhovnicească, pentru că beau dintr‐o stâncă duhovnicească ce‐i urma, iar stânca era Hristos.

5Totuși Dumnezeu n‐a avut plăcere în mai mulți dintre ei; căci auNum. 14.29, 32, 35; 26.64, 65. Ps. 106.26. Evr. 3.17. Iuda 5. fost răsturnați în pustie.

6Și acestea au fost pilde pentru noi ca să nu fim poftitori de rele, cumNum. 11.4, 33, 34. Ps. 106.14. au poftit și ei.

7ȘiVers. 14. nu fiți închinători la idoli ca unii dintre ei, după cum este scris: PoporulEx. 32.6. a șezut să mănânce și să bea și s‐au sculat să joace.

8Nici săCap. 6.18. Ap. 2.14. nu curvim cum au curvit unii dintre ei și auNum. 25.1, 9. Ps. 106.29. căzut într‐o singură zi douăzeci și trei de mii.

9Și să nu ispitim pe Domnul, cum au ispitit uniiEx. 17.2, 7. Num. 21.5. Deut. 6.16. Ps. 78.18, 56; 95.9; 106.14. dintre ei și auNum. 21.6. pierit de șerpi.

10Și nu cârtiți, cum au cârtit uniiEx. 16.2; 17.2. Num. 14.2, 29; 16.41. dintre ei și auNum. 14.37; 16.49. pierit de pierzătorulEx. 12.23. 2 Sam. 24.16. 1 Cron. 21.15..

11Și acestea li se întâmplau lor ca pilde, dar auRom. 15.4. Cap. 9.10. fost scrise spre cumințirea noastră, peste careCap. 7.29. Fil. 4.5. Evr. 10.37. 1 In. 2.18. au ajuns sfârșiturile veacurilor.

12Încât cuiRom. 11.20. i se pare că stă să ia seama să nu cadă.

13Nu v‐a apucat nicio ispită care să nu fi fost omenească: dar DumnezeuCap. 1.9. este credincios, care nuPs. 125.3. 2 Pet. 2.9. va îngădui ca să fiți ispitiți peste ce puteți, ci deodată cu ispita va faceIer. 29.11. și ieșirea, ca s‐o puteți răbda.

Despre Cina Domnului

14De aceea, iubiții mei, fugițiVers. 7.2. 2 Cor. 6.17. 1 In. 5.21. de închinarea la idoli.

15Vorbesc ca unor oameni cumințiCap. 8.1.; judecați voi ce zic.

16PaharulMat. 26.26‐28. binecuvântării pe care‐l binecuvântăm, nu este el o părtășie cu sângele lui Hristos? PâineaFapte. 2.42, 46. Cap. 11.23, 24. pe care o frângem, nu este ea o părtășie cu trupul lui Hristos?

17Pentru că noiRom. 12.5. Cap. 12.27. care suntem mulți suntem o singură pâine, un singur trup; căci toți luăm o parte dintr‐o singură pâine.

18Vedeți pe IsraelulRom. 4.12. Gal. 6.16. după carneRom. 4.1; 9.3, 5. 2 Cor. 11.18.; cei ce mănâncă jertfele nu sunt oareLev. 3.3; 7.15. părtași cu altarul?

19Ce spun eu deci? CăCap. 8.4. ce s‐a înjunghiat pentru idoli este ceva? Sau că idolul este ceva?

20Ci zic că ce înjunghie Neamurile înjunghieLev. 17.7. Deut. 32.17. Ps. 106.37. Ap. 9.20. dracilor și nu lui Dumnezeu, și nu voiesc ca voi să vă faceți părtași cu dracii.

21Nu2 Cor. 6.15, 16. puteți bea paharul Domnului și paharulDeut. 32.38. dracilor. Nu puteți să luați parte la masa Domnului și la masa dracilor.

22SauDeut. 32.21. întărâtăm pe Domnul la gelozie? Nu cumva suntemEzec. 22.14. mai tari decât el?

Cugetul nostru și al altuia

23ToateCap. 6.12. sunt îngăduite, dar nu toate folosesc, toate sunt îngăduite, dar nu toate zidesc.

24NimeniRom. 15.1, 2. Vers. 33. Cap. 13.5. Fil. 2.4, 21. să nu caute al său, ci fiecare al altuia.

25Mâncați orice1 Tim. 4.4. se vinde în măcelărie, necercetând ceva din pricina cugetului.

26Căci alEx. 19.5. Deut. 10.14. Ps. 24.1; 50.12. Vers. 28. Domnului este pământul și plinătatea lui.

27Dacă vă va chema la un ospăț cineva dintre necredincioși și voiți să vă duceți, mâncați oriceLc. 10.7. vă este pus înainte, necercetând ceva din pricina cugetului.

28Iar dacă vă zice cineva: Aceasta a fost jertfită! nu mâncați, din pricinaCap. 8.10, 12. aceluia care v‐a înștiințat și din pricina cugetului.

29Zic însă: cugetul, nu al tău, ci al altuia; căci pentru ceRom. 14.16. este judecată slobozenia mea de un alt cuget?

30Dacă eu iau parte cu mulțumire, de ce sunt hulit pentru aceea pentruRom. 14.6. 1 Tim. 4.3, 4. care eu mulțumesc?

31De aceeaCol. 3.17. 1 Pet. 4.11. 1 Pet. 4.11., fie că mâncați, fie că beți, fie că faceți ceva, faceți toate spre slava lui Dumnezeu.

32NuRom. 14.13. Cap. 8.13. 2 Cor. 6.3. dați prilej de poticnire fie iudeilor fie grecilor fie bisericiiFapte. 20.28. Cap. 11.22. Tim. 3.5. lui Dumnezeu,

33după cum și euRom. 15.2. Cap. 9.9, 22. plac tuturor în toate, necăutândVers. 24. folosul meu însumi, ci pe al celor mulți ca să fie mântuiți.