1Și vă facem cunoscut, fraților, harul lui Dumnezeu care a fost dat în bisericile Macedoniei,
2că în multă încercare de necaz prisosul bucuriei lor și sărăcia lor adâncăMc. 12.44. a prisosit spre bogăția dărniciei lor.
3Mărturisesc că au dat după puterea lor și peste puterea lor de bunăvoie,
4cerându‐ne cu multă stăruință harul acestaFapte. 11.29; 24.17. Rom. 15.25, 26. 1 Cor. 16.1, 3, 4. Cap. 9.1.și părtășia la slujba față de sfinți.
5Și aceasta nu numai cum am nădăjduit, ci mai întăi pe ei înșiși s‐au dat Domnului și nouă prin voia lui Dumnezeu.
6Încât noiVers. 17. Cap. 12.18. am îndemnat pe Tit ca, după cum a început mai înainte, așa să și săvârșească între voi și harul acesta.
7Ci după cum prisosiți în1 Cor. 1.5; 12.13. orice prin credință și prin cuvânt și prin cunoștință și prin orice sârguință și prin iubirea voastră către noi, săCap. 9.8. prisosiți și în acest har.
8Nu1 Cor. 7.6. zic ca o poruncă, ci punând la încercare prin sârguința altora și curăția iubirii voastre.
9Căci cunoașteți harul Domnului nostru Isus HristosMat. 8.20. Lc. 9.58. Fil. 2.6, 7., că deși era bogat, totuși s‐a făcut sărac pentru voi, ca voi prin sărăcia lui să fiți îmbogățiți.
10Și îmi dau1 Cor. 7.25. o părere în aceasta; căci aceastaProv. 19.17. Mat. 10.42. 1 Tim. 6.18, 19. Evr. 13.16. este de folos pentru voi, ca unii care cei dintâi ați început de acum un an, nu numai să faceți, ci să șiCap. 9.2. voiți.
11Sfârșiți dar acum și facerea; ca după cum a fost bunăvoința de a voi, astfel să fie și de a sfârși după putința voastră.
12CăciMc. 12.43, 44. Lc. 21.3. dacă este bunăvoință, este bineprimit după cât are cineva nu după cât n‐are.
13Căci nu zic aceasta pentru ca alții să fie ușurați, iar voi împovărați,
14ci în vremea de acum ca să fiți deopotrivă, prisosul vostru să fie pentru lipsa lor, ca și prisosul lor să fie pentru lipsa voastră, ca să fie o potrivire;
15după cum este scris: CineEx. 16.18. a strâns mult n‐a avut de prisos și cine a strâns puțin n‐a avut lipsă.
A doua trimitere a lui Tit16Dar mulțumită fie lui Dumnezeu care dă aceeași sârguință în inima lui Tit pentru voi.
17Căci a primit într‐adevăr îndemnulVers. 6. nostru și fiind mai sârguitor a plecat de bunăvoie la voi.
18Și noi am trimis împreună cu el pe frateleCap. 12.18. a cărui laudă în evanghelie este prin toate bisericile;
19dar nu numai așa, ci și a fost ales1 Cor. 16.3, 4. de biserici ca tovarăș al nostru de călătorie în harul acesta care este slujit de noi spreCap. 4.15. slava Domnului însuși și ca dovadă de bunăvoința noastră,
20ferindu‐ne ca să nu ne facă cineva mustrări în această dărnicie slujită de noi;
21căci ne gândimRom. 12.17. Fil. 4.8. 1 Pet. 2.12. la cele bune nu numai înaintea Domnului, ci și înaintea oamenilor.
22Am trimis dar împreună cu ei pe fratele nostru, pe care l‐am încercat de multe ori în multe ca fiind sârguitor, dar acum este mult mai sârguitor prin multa încredere ce are în voi.
23Fie că e vorba de Tit, el este părtașul meu și împreună lucrător cu mine față de voi; fie că e vorba despre frații noștri, ei sunt trimișiFil. 2.25. ai bisericilor, ei sunt slava lui Hristos.
24Deci arătați‐le în fața bisericilor dovada iubirii voastre și a laudeiCap. 7.14; 9.2. noastre pentru voi.
Who We AreWhat We EelieveWhat We Do
2025 by iamachristian.org,Inc All rights reserved.