Psalmii 137 - Romanian Cornilescu literal translation 1931（VDCL）

Jeluirea prinșilor din Babilon

1La râurile Babilonului, acolo am șezut jos și am plâns, când ne‐am adus aminte de Sion.

2Pe sălciile din mijlocul lui ne‐am spânzurat harfele.

3Căci acolo cei ce ne‐au dus robi ne cereau cântări și cei cePs. 79.1. ne‐au făcut să gemem ne cereau bucurie, zicând: Cântați‐ne din cântările Sionului. —

4Cum să cântăm o cântare a Domnului pe un pământ străin?

5De te voi uita, Ierusalime, să se uite dreapta mea!

6Să mi se lipească limbaEzec. 3.26. de cerul gurii mele, de nu‐mi voi aduce aminte de tine, de nu voi pune Ierusalimul în capul bucuriei mele.

7Adu‐ți aminte, Doamne, de copiiiIer. 49.7, etc. Plâng. 4.22. Ezec. 25.12. Obad. 10, etc. Edomului, care în ziua Ierusalimului ziceau: Radeți‐l, radeți‐l, până în temelii.

8O, fată a Babilonului, cea care ai să fii pustiităIs. 13.1, 6, etc; 47.1. Ier. 25.12; 50.2., ferice de cel ce‐țiIer. 50.15, 29. Ap. 18.6. va răsplăti ce ne‐ai făcut.

9Ferice de acela care va apucaIs. 13.16. pe pruncii tăi și‐i va zdrobi de stâncă.