Luka 8 - Samoan Contemporary New Testament

O le Fafine sa o Fa‘atasi ma Iesu

1‘Ua malaga ta‘amilo Iesu i ‘a‘ai ma nu‘u, ma tāla‘i atu le Tala Lelei o le Mālō o le Atua. ‘Ua fa‘atasi fo‘i ma ia so‘o e to‘asefulu ma le lua,

2‘atoa ma isi fafine o ē sa i ai temoni, ma isi ma‘i na fa‘amālōlōina e ia, o Maria, lē ‘ua ta‘ua o le Makatala. O ia fo‘i lea na tuli‘esea ai e Iesu agaga leaga e to‘afitu,

17“Auā e leai se mea o natia o le a lē fa‘aalia, e leai fo‘i se mea lilo o le a lē ‘aumaia i le malamalama.

18“O le mea lea, ‘ia ‘outou fa‘aeteete i mea ‘ua ‘outou fa‘alogo ai; auā o lē ‘ua i ai ni mea, o le a saga fa‘ateleina ana mea; a o lē ‘ua leai ni ana mea, e o‘o lava i sina mea itiiti e manatu o ia o lo‘o i ai ‘iā te ia, e ‘ave‘eseina.”

O le Tinā ma Uso o Iesu(Mata 12.46-50; Mare 3.31-35)

19‘Ua ō mai ‘iā Iesu lona tinā ma ona uso, a ‘ua lē mafai ‘ona sao atu ‘iā te ia ‘ona o le tumu tele o tagata.

20‘Ona geno ane lea o le isi ‘iā Iesu, “O lo‘o i fafo lou tinā ma o uso, e fia feiloa‘i ma oe.”

21‘Ona fetalai atu lea o Iesu ‘iā te i latou “O lo‘u tinā ma o‘u uso, o i latou ia o ē e fa‘alogo i le afioga a le Atua ma usiusita‘i i ai.”

‘Ua Fa‘afilemū e Iesu le Afā(Mata 8.23-27; Mare 4.35-41)

22‘Ua maliu a‘e Iesu ma ona so‘o i le va‘a i le isi aso, ‘ona fetalai atu lea o ia ‘iā te i latou, “Tatou ō atu ia i le la itū o le vai!” ‘Ona malaga atu ai lea o i latou.

23Sa tofā Iesu a o alu atu lo latou va‘a. ‘Ona agi mai lea o le matagi malosi, ma ‘ua osofia ai lo latou va‘a, toeitiiti lava goto; ‘ona matata‘u ai lea o i latou.

24‘Ona fafagu lea o Iesu e ona so‘o, “Le Ali‘i e, le Ali‘i e, o le a oti i matou!”

‘Ona ala lea o Iesu ma vavao le matagi ma peau, ‘ona filemū ai lea, ‘ua matuā malū lava.

25‘Ua fetalai atu o ia i ona so‘o, “O fea o i ai lo ‘outou fa‘atuatua?”

A ‘ua matata‘u i latou ma fai ane, “O ai ‘ea lenei tagata? ‘Ua vavao e ia le matagi ma peau, ‘ona usiusita‘i lava lea ‘iā te ia.”

‘Ua Fa‘amālōlō e Iesu le Tagata ‘ua i ai le Agaga Leaga(Mata 8.28-34; Mare 5.1-20)

26‘Ua o‘o atu i latou i le itūmālō o Kerasene, o le itūvai lea e fa‘afeagai ma Kalilaia.

27O le taimi na tu lau‘ele‘ele ai Iesu na fa‘afetaia‘i ai e le tagata mai le ‘a‘ai, o lē na i ai temoni; ‘ua leva ‘ona lē toe ‘ofu o ia, ‘ua lē nofo fo‘i i se fale, ‘ae na o le nofonofo i tu‘ugamau.

28‘Ua va‘ai mai o ia ‘iā Iesu, ‘ona ‘alaga ai lea o ia ma ‘ua fa‘apa‘ū faō i ona luma, ma fai mai ‘iā te ia ma le leotele, “Iesu e, le Alo o le Atua silisili ‘ese! O le ā lau fe‘au ‘iā te a‘u? ‘Ou te ‘ai‘oi atu ‘iā te oe, ‘aua ‘e te fa‘apuapuagātiaina a‘u!”

29‘Ua ala ‘ona fai atu fa‘apenā le agaga leaga, auā na fa‘atonuina o ia e Iesu e alu i fafo na ‘iā te ia. E osofia so‘o o ia e le agaga leaga; e ui lava ‘ina leoleoina o ia ma sāisāi ona lima ma ona vae i filifili, ‘ae uma lava ‘ona motusi e ia; e ‘ave so‘o fo‘i o ia e le temoni i le vao.

30‘Ua fesili atu Iesu ‘iā te ia, “O ai ‘ea lou igoa?”

‘Ona tali mai lea o ia, “O lo‘u igoa o le ‘Au,” auā e to‘atele temoni na uluitino ‘iā te ia.

31‘Ua ‘ai‘oi mai temoni ‘iā Iesu ia ‘aua ne‘i ‘auina i latou i le tofē.

32E i ai le lafu pua‘a tele sa tata‘a ai i ‘ina e lata ane i ‘auvae mauga. ‘Ona fa‘anoi atu lea o temoni ‘iā Iesu ‘ina ‘ia tu‘u atu latou e o i ai. ‘Ona tu‘u atu lea o i latou e Iesu e o i pua‘a.

33‘Ua ō ‘ese temoni mai le tagata ma uluitino i pua‘a. ‘Ona feosofi ifo ai lea o le lafu pua‘a i le tofē i le vai, ‘ua malelemo ai.

34‘Ua iloa e tagata tausi pua‘a le mea ‘ua tupu, ‘ona sosola ai lea ma fa‘asalalau atu le tala i le ‘a‘ai, ma le atunu‘u ‘atoa.

35‘Ua ō atu fo‘i tagata e matamata i le mea na tupu; ‘ua ō mai i latou ‘iā Iesu, ‘ona iloa ai lea e i latou le tagata na tulia ai i fafo temoni, o lo‘o nofo i vae o Iesu, ‘ua ‘ofu o ia, ma ‘ua atamai; ‘ona matata‘u ai lea o i latou.

36O ē na va‘aitino i ai, ‘ua tāla‘i atu e i latou i tagata le mea na faia i lē sa i ai temoni, a ‘ua fa‘amālōlōina.

37‘Ona ‘ai‘oi mai ai lea ‘iā Iesu o nu‘u uma e tuā‘oi ma Kerasene, ‘ina ‘ia maliu ‘ese o ia ‘iā te i latou, auā ‘ua matata‘u i latou. ‘Ona maliu a‘e ai lea o Iesu i le va‘a, ‘ua toe fo‘i.

38‘Ua ōle mai fo‘i ‘iā Iesu le tagata sa i ai temoni ‘ina ‘ia la fa‘atasi ma ia.

A ‘ua ‘auina atu o ia e Iesu ma fai atu,

39“Fo‘i ia i lou ‘āiga, ma tāla‘i atu i ai mea ‘ua faia e le Atua ‘iā te oe.”

‘Ona alu ai lea o ia ma tāla‘i atu i le ‘a‘ai uma, mea e tele na faia e Iesu mo ia.

O le Afafine o Iairo ma le Fafine na Pa‘i ane i ‘Ofu o Iesu(Mata 9.18-26; Mare 5.21-43)

40‘Ua toe fo‘i atu Iesu i le isi itū o le vai, ‘ona talia lea o ia e tagata e to‘atele, auā sa fa‘atali mai uma i latou ‘iā te ia.

41‘Ua alu ane fo‘i le tagata e igoa ia Iairo le pule o le sunako. ‘Ua fa‘apa‘ū faō o ia i ‘a‘ao o Iesu ma ōle mai ‘iā te ia, ‘ina ‘ia maliu atu i lona fale,

42‘ona o lona afafine e to‘atasi, pe tusa o le sefulu ma le lua ona tausaga, o le a oti.

A o maliu atu Iesu, ‘ua fetaomi mai i itū uma lava tagata e to‘atele.

43Sa i ai fo‘i le fafine sa ma‘i i le puna toto i tausaga e sefulu ma le lua, ‘ua uma atu ana mea i foma‘i, ‘ae leai se isi na mafai ‘ona fa‘amālōlōina o ia.

44‘Ua sau o ia, ‘ua ui mai i tua, ma pa‘i atu i le pito o le ‘ofu o Iesu, ‘ona uma loa lea o lona puna toto.

45‘Ona fesili atu lea o Iesu, “O ai ‘ea na pa‘i mai ‘iā te a‘u?”

‘Ua fa‘afiti mai tagata uma; ‘ona fai atu lea o Peteru ma ē na fa‘atasi ma ia, “Le Ali‘i e, ‘ua fetaomi ma lolofi mai tagata e to‘atele ‘iā te oe!”

46A ‘ua fetalai atu Iesu, “E i ai lava le tagata na pa‘i mai ‘iā te a‘u; ‘ua ‘ou iloa lea mea, auā ‘ua alu ‘ese atu le mana na ‘iā te a‘u.”

47‘Ua iloa e le fafine e lē o lilo o ia ‘iā Iesu, ‘ona alu atu ai lea o ia ma le gatete, ‘ua fa‘apa‘ū i luma o Iesu. ‘Ua fa‘amatala atu fo‘i e ia i luma o tagata uma le mafua‘aga na pa‘i atu ai o ia i lona pito ‘ofu, ‘atoa ma lona fa‘amālōlōina loa lava.

48‘Ona fetalai atu lea o Iesu ‘iā te ia, “Lo‘u afafine e, ‘ua fa‘amālōlōina oe i lou fa‘atuatua; inā alu ia ma le manuia.”

49A o fetalai atu o ia, ‘ae sau loa le tagata mai le fale o le pule o le sunako, ma fai mai, “ ‘Ua oti lou afafine; soia ‘e te toe fa‘alavelave i le A‘oa‘o.”

50Peita‘i ‘ua lagona e Iesu, ‘ona fetalai atu lea o ia ‘iā te ia, “ ‘Aua ‘e te fefe; tau lava ‘ina e fa‘atuatua, ‘ona ola lea o lou afafine.”

51‘Ua o‘o atu o ia i le fale, ‘ua lē fa‘atagaina fo‘i e ia se isi e ulufale atu fa‘atasi ma ia, vaganā ai Peteru ma Ioane ma Iakopo, ‘atoa ma le tamā ma le tinā o le teine.

52O lo‘o fētāgisi i latou uma ma tagiauē ‘ona o ia; a ‘ua fetalai atu Iesu, “ ‘Aua tou te fētāgisi; e le‘i oti o ia, a o lo‘o moe.”

53‘Ona tauemu lea o i latou ‘iā te ia, ‘ina ‘ua iloa e i latou ‘ua oti le teine.

54Peita‘i ‘ua tago o ia i lona lima, ma ‘ua vala‘au, “Tama‘ita‘i e, tu ia i luga.”

55‘Ona toe fo‘i mai lea o lona agaga, ma ‘ua tu loa lava o ia i luga; ‘ona fa‘atonu atu lea e Iesu ‘ina ‘ia avatu ‘iā te ia sina mea‘ai.

56‘Ona ofo tele ai lea o ona matua; ‘ua vavao atu e ia ‘iā te i lā‘ua, e ‘aua ne‘i ta‘u atu i se isi le mea na tupu.

Blog
About Us
Message
Site Map

Who We AreWhat We EelieveWhat We Do

Terms of UsePrivacy Notice

2025 by iamachristian.org,Inc All rights reserved.

Home
Gospel
Question
Blog
Help