Galateni 4 - Noul Testament SBR 2023（NTSBR）

1Eu, însă, spun: atâta vreme cât moștenitorul este copil, el nu se deosebește cu nimic de un rob, deși este stăpân peste toate,

2ci este sub îndrumarea tutorilor și a administratorilor, până la timpul stabilit mai dinainte de tatăl său.

3Tot așa și noi, când eram copii, eram înrobiți de învățăturile elementare ale lumii.

4Dar, când a venit împlinirea vremii, Dumnezeu L-a trimis pe Fiul Său, născut din femeie, născut sub Lege,

5ca să-i răscumpere pe cei aflați sub Lege, așa încât să primim înfierea.

6Și pentru că sunteți fii, Dumnezeu L-a trimis în inimile noastre pe Duhul Fiului Său, care strigă „Abba!”, adică „Tată!”

7Așadar, nu mai ești rob, ci fiu. Și, dacă ești fiu, ești și moștenitor, prin Dumnezeu.

Grija lui Pavel pentru galateni

8Dar, atunci când nu-L cunoșteați pe Dumnezeu, voi erați robi ai celor care, prin natura lor, nu sunt dumnezei.

9Acum, însă, după ce L-ați cunoscut pe Dumnezeu – sau mai degrabă, după ce ați fost cunoscuți de Dumnezeu – cum de vă întoarceți din nou la învățăturile elementare, slabe și sărăcăcioase, cărora vreți să le fiți robi din nou?

10Voi țineți zile, și luni, și sărbători și ani.

11Mă tem ca nu cumva să mă fi ostenit în zadar pentru voi.

12Fraților, vă rog, fiți ca mine pentru că și eu am fost ca voi! Nu m-ați nedreptățit cu nimic.

13Știți că într-o stare de neputință a trupului v-am vestit Evanghelia prima oară,

14dar nu m-ați disprețuit, nici nu v-ați dezgustat de ceea ce putea fi o ispită pentru voi în trupul meu ci, dimpotrivă, m-ați primit ca pe un înger al lui Dumnezeu, ca pe Însuși Cristos Isus.

15Unde este, deci, fericirea voastră? Căci vă mărturisesc că, dacă ar fi fost posibil, v-ați fi scos și ochii și mi i-ați fi dat.

16Am ajuns astfel dușmanul vostru pentru că v-am spus adevărul?

17Ei sunt plini de zel pentru voi, dar nu cu bune intenții, ci vor să vă despartă de noi, ca să fiți plini de zel pentru ei.

18Este bine ca întotdeauna să fiți plini de zel pentru un lucru bun, nu doar când sunt de față cu voi.

19Copiii mei, pentru care sufăr din nou durerile nașterii până când Cristos va lua chip în voi,

20cum aș vrea să fiu cu voi acum și să-mi schimb tonul, pentru că nu știu ce să mai cred despre voi.

Alegoria cu Agar și Sara

21Spuneți-mi voi, cei care doriți să fiți sub Lege: voi nu auziți ce spune Legea?

22Căci este scris că Avraam a avut doi fii: unul născut dintr-o femeie roabă, iar celălalt dintr-o femeie liberă.

23Dar cel din femeia roabă s-a născut în chip natural, pe când cel din femeia liberă s-a născut prin promisiune.

24Aceste lucruri sunt prezentate alegoric; căci aceste femei reprezintă două legăminte: unul de la Muntele Sinai, care naște copii spre robie și care este Agar.

25Agar este Muntele Sinai, din Arabia, și corespunde Ierusalimului de acum, căci ea este în robie, împreună cu copiii ei.

26Dar Ierusalimul cel de sus este liber și el este mama noastră.

27Căci este scris:

„Bucură-te, stearpo, cea care nu naști!

Izbucnește și strigă, tu, care nu ești în durerile nașterii!

Căci copiii celei părăsite vor fi mai mulți decât ai celei care are soț.”

28Însă voi, fraților, ca și Isaac, sunteți copii ai promisiunii.

29Dar, așa cum atunci cel născut după trup îl persecuta pe cel născut după Duh, așa este și acum.

30Dar ce spune Scriptura? „Alung-o pe roabă și pe fiul ei, căci fiul roabei nu va moșteni alături de fiul celei libere.”

31Așadar, fraților, noi nu suntem copii ai roabei, ci ai celei libere.