Luca 6 - Noul Testament SBR 2023（NTSBR）

Spicele culese în ziua sabatului(Mt. 12:1-8; Mc. 2:23-28)

1Într-o zi de sabat, Isus trecea prin lanuri și ucenicii Lui au început să smulgă spice și să le mănânce, frecându-le în palme.

2Unii dintre farisei au zis: „De ce faceți ceea ce nu este permis în zilele de sabat?”

3Și Isus le-a răspuns: „Nici aceasta n-ați citit, ce a făcut David când a flămânzit, el și cei care erau împreună cu el?

4Cum a intrat în casa lui Dumnezeu și, luând pâinile pentru înfățișare, pe care nu era permis să le mănânce decât preoții, a mâncat și a dat și celor care erau cu el?”

5Și le-a mai spus: „Fiul Omului este Domn al sabatului!”

Omul cu mâna paralizată(Mt. 12:9-14; Mc. 3:1-6)

6Într-o altă zi de sabat, El a intrat în sinagogă și-i învăța. Acolo era un om a cărui mână dreaptă era paralizată.

7Cărturarii și fariseii Îl pândeau să vadă dacă vindecă în ziua sabatului, ca să găsească un motiv pentru a-L acuza.

8Dar El le cunoștea gândurile și i-a zis omului ce avea mâna paralizată: „Ridică-te și stai în mijloc!” Și el s-a ridicat și a stat în picioare.

9Atunci Isus le-a zis: „Vă întreb dacă este permis în ziua sabatului să faci bine sau să faci rău? Să salvezi o viață sau s-o distrugi?”

10Și privindu-i pe toți de jur împrejur, i-a zis omului: „Întinde-ți mâna!” El a făcut întocmai și mâna lui a fost vindecată.

11Ei, însă, s-au umplut de mânie și se sfătuiau între ei ce-ar trebui să-I facă lui Isus.

Alegerea celor doisprezece(Mt. 10:1-4; Mc. 3:13-19)

12În zilele acelea, El S-a dus pe munte să Se roage și a petrecut toată noaptea în rugăciune către Dumnezeu.

13Când s-a făcut ziuă, i-a chemat la Sine pe ucenicii Săi și a ales dintre ei doisprezece, pe care i-a numit apostoli:

14pe Simon, pe care l-a numit Petru, și pe Andrei, fratele său, pe Iacov și pe Ioan, pe Filip și pe Bartolomeu,

15pe Matei și pe Toma, pe Iacov, fiul lui Alfeu, și pe Simon care este numit Zelotul,

16pe Iuda, fiul lui Iacov, și pe Iuda Iscario­teanul, care a devenit trădător.

Isus le slujește mulțimilor(Mt. 4:23-25)

17După ce a coborât împreună cu ei, S-a oprit pe un loc neted, împreună cu un număr mare de ucenici ai Lui și o mare mulțime de oameni din toată Iudeea, din Ierusalim, și de pe coasta Tirului și a Sidonului,

18care veniseră să-L asculte și să fie vindecați de bolile lor. Și cei care erau chinuiți de duhuri necurate erau vindecați.

19Toată mulțimea căuta să-L atingă, pentru că din El ieșea o putere care-i vindeca pe toți.

Fericirile(Mt. 5:1-12)

20Ridicându-Și ochi spre ucenicii Săi, le-a zis:

„Ferice de voi, cei săraci,

căci a voastră este Împărăția lui Dumnezeu!

21Ferice de voi, care sunteți flămânzi acum,

căci veți fi săturați!

Ferice de voi, care plângeți acum,

căci veți râde!

22Ferice de voi când oamenii vă vor urî, când vă vor alunga dintre ei, când vă vor insulta și când vor respinge numele vostru ca pe ceva rău din cauza Fiului Omului.

23Bucurați-vă în ziua aceea și săltați de veselie, căci iată, răsplata voastră va fi mare în ceruri. Căci tot așa făceau și părinții lor cu profeții!

24Dar vai de voi, cei bogați,

căci vă primiți aici mângâierea!

25Vai de voi, cei care sunteți sătui acum,

căci veți flămânzi!

Vai de voi, cei care râdeți acum,

căci vă veți tângui și veți plânge!

26Vai de voi când toți oameni vă vor vorbi de bine, căci tot așa au făcut și părinții lor cu profeții falși.

Iubirea față de dușmani(Mt. 5:38-48; 7:12a)

27Vouă, însă, celor care mă ascultați, vă spun: Iubiți-i pe dușmanii voștri și faceți bine celor ce vă urăsc,

28binecuvântați-i pe cei ce vă blestemă și rugați-vă pentru cei ce se poartă rău cu voi.

29Celui ce te lovește peste obraz, dă-i-l și pe celălalt, iar pe cel ce-ți ia haina, nu-l opri să-ți ia și cămașa.

30Oricui îți cere, dă-i și de la cel ce-ți ia bunurile tale, nu le cere înapoi.

31Și așa cum ați dori să vă facă vouă oamenii, faceți-le și voi la fel!

32Dacă-i iubiți pe cei care vă iubesc, ce mulțumire mai aveți? Căci și păcătoșii îi iubesc pe cei care-i iubesc pe ei.

33Și dacă faceți bine doar celor care vă fac bine, ce mulțumire mai aveți? Și păcătoșii fac la fel!

34Și dacă împrumutați pe cei de la care vă așteptați să primiți înapoi, ce mulțumire mai aveți? Și păcătoșii împrumută pe cei păcătoși, ca să primească înapoi la fel!

35Iubiți-i, dar, pe dușmanii voștri și faceți bine și împrumutați fără să așteptați ceva în schimb, iar răsplata voastră va fi mare și voi veți fi fii ai Celui Preaînalt. Căci El este bun și cu cei nemulțumitori și răi.

36Fiți milostivi, după cum Tatăl vostru este milostiv!

Judecarea aproapelui(Mt. 7:1-5)

37Nu judecați și nu veți fi judecați! Nu condamnați și nu veți fi condamnați! Iertați și vi se va ierta!

38Dați și vi se va da! Vă vor turna în poală o măsură bună, îndesată, scuturată, care se revarsă. Căci, cu ce măsură măsurați, cu aceea vi se va măsura!”

39Le-a spus și o parabolă: „Oare poate un orb să conducă pe un alt orb? Nu vor cădea amândoi în groapă?

40Un ucenic nu este mai presus decât învățătorul, dar orice ucenic bine pregătit va fi ca învățătorul său.

41De ce vezi tu așchia din ochiul fratelui tău, dar nu iei în seamă bârna din ochiul tău?

42Cum poți spune fratelui tău: «Frate, lasă-mă să scot așchia din ochiul tău!» și tu nu vezi bârna care este în ochiul tău? Ipocritule! Scoate mai întâi bârna din ochiul tău și, după aceea, vei vedea clar să scoți așchia din ochiul fratelui tău!

„Pomul după roadă se cunoaște”(Mt. 7:17-20; 12:34b-35)

43Căci nu este pom bun care să facă roade rele, precum nici pom rău care să facă roade bune!

44Orice pom se cunoaște după roadele sale! Căci nimeni nu adună smochine din spini, nici nu culege struguri din mărăcini.

45Omul bun scoate ce este bun din vistieria bună a inimii, iar omul rău scoate ce este rău din vistieria lui cea rea. Căci din preaplinul inimii vorbește gura lui!

Casa zidită pe stâncă(Mt. 7:24-27)

46De ce Mă numiți «Doamne, Doamne» și nu faceți ceea ce spun Eu?

47Vă voi arăta cu cine se aseamănă oricine vine la Mine, aude cuvintele Mele și le împlinește.

48Se aseamănă cu omul care, atunci când și-a zidit o casă, a săpat adânc și i-a pus temelia pe stâncă. Când a venit revărsarea de ape, șuvoiul a lovit în casa aceea, dar nu a fost în stare s-o clatine, pentru că fusese zidită bine.

49Dar cine ascultă și nu împlinește, se aseamănă cu un om care a zidit o casă pe pământ, fără temelie. Șuvoiul a lovit-o, ea s-a năruit îndată și prăbușirea acelei case a fost mare.”