Romani 11 - Noul Testament SBR 2023（NTSBR）

1Atunci întreb: oare Și-a abandonat Dumnezeu poporul? Nicidecum! Căci și eu sunt un israelit, din sămânța lui Avraam, din seminția lui Beniamin.

2Dumnezeu nu Și-a abandonat poporul pe care l-a cunoscut mai dinainte. Sau nu știți ce spune Scriptura despre Ilie? Cum se plânge el lui Dumnezeu cu privire la Israel:

3„Doamne, pe profeții Tăi i-au ucis, altarele Tale le-au dărâmat, am rămas doar eu și caută să-mi ia viața!”

4Dar ce i-a răspuns Dumnezeu? „Mi-am păstrat șapte mii de bărbați, care nu și-au plecat genunchiul înaintea lui Baal.”

5Și tot așa în vremea de acum există o rămășiță potrivit unei alegeri prin har.

6Dacă este prin har, nu mai este prin fapte; altfel, harul n-ar mai fi har!

7Și atunci? Israel n-a dobândit ceea ce căuta, dar cei aleși au dobândit, pe când ceilalți au fost împietriți,

8după cum este scris:

Dumnezeu le-a dat un duh

de adormire,

ochi ca să nu vadă

și urechi ca să nu audă,

până în ziua de astăzi.

9și David zice:

Să li se prefacă masa într-o cursă,

într-un laț,

într-o capcană și o răsplătire!

10Să li se întunece ochii

ca să nu vadă,

iar spinarea să le-o ’ncovoi

fără ’ncetare.Mântuirea neamurilor

11Întreb atunci: Oare s-au împiedicat ei ca să cadă? Nicidecum! Ci, prin abaterea lor, mântuirea a ajuns la neamuri, ca să-i provoace la gelozie.

12Și dacă abaterea lor a fost o bogăție pentru lume, iar eșecul lor o bogăție pentru neamuri, cu cât mai mult va fi plinătatea întoarcerii lor!?

13Vă spun vouă, neamurilor: În măsura în care eu sunt într-adevăr apostol al neamurilor, îmi slăvesc slujba,

14în speranța că voi provoca la gelozie pe cei din neamul meu și-i voi mântui pe unii dintre ei.

15Căci dacă respingerea lor a însemnat împăcarea lumii, ce va însemna primirea lor, dacă nu viață din morți?!

16Dacă pârga este sfântă, și aluatul este sfânt; și dacă rădăcina este sfântă, și ramurile sunt sfinte.

17Și dacă unele dintre ramuri au fost rupte, iar tu, care ești un mă­slin sălbatic, ai fost altoit printre celelalte și ai devenit părtaș rădăcinii rodnice a măslinului,

18nu te mândri față de ramuri. Chiar dacă te mândrești, nu tu ții rădăcina, ci rădăcina pe tine.

19Vei zice atunci: „Ramurile au fost rupte ca să fiu altoit eu!”

20Bine! Au fost rupte din cauza necredinței, iar tu stai datorită credinței. Nu te îngâmfa, ci teme-te!

21Căci, dacă Dumnezeu n-a cruțat ramurile naturale, nu te va cruța nici pe tine!

22Vezi deci bunătatea și asprimea lui Dumnezeu: asprime față de cei care au căzut, iar bunătatea lui Dumnezeu față de tine, dacă vei persevera în această bunătate; altfel, vei fi tăiat și tu!

23Și ei, de asemenea, dacă nu vor persevera în necredință, vor fi altoiți, căci Dumnezeu este în stare să-i altoiască din nou.

24Căci, dacă tu ai fost tăiat din măslinul care, potrivit naturii sale, era sălbatic și, împotriva naturii, ai fost altoit într-un măslin bun, cu cât mai mult vor fi altoiți aceștia, ramurile naturale, înapoi în propriul lor măslin?

Restaurarea lui Israel

25Căci nu vreau să nu cunoașteți taina aceasta, fraților, ca să nu vă credeți înțelepți: o împietrire a venit peste o parte din Israel până vor intra toate neamurile

26și astfel întregul Israel va fi mântuit, după cum este scris:

„Izbăvitorul va veni din Sion,

va îndepărta nelegiuirile de la Iacov

27și acesta va fi legământul Meu cu ei,

când le voi îndepărta păcatele.”

28În ceea ce privește Evanghelia, ei sunt dușmani spre binele vostru; în ce privește alegerea, sunt iubiți de dragul patriarhilor.

29Căci darurile și chemarea lui Dumnezeu nu se pot lua înapoi.

30Așa cum voi ați fost cândva neascultători față de Dumnezeu, dar acum ați primit îndurare prin neascultarea acestora,

31tot astfel sunt și ei acum neascultători, pentru ca prin îndurarea arătată vouă să aibă și ei parte de îndurare.

32Căci Dumnezeu i-a închis pe toți în neascultare, ca să Se îndure de toți.

33O, adâncul bogăției, înțelepciunii și cunoașterii lui Dumnezeu! Cât de nepătrunse sunt judecățile Lui și cât de neînțelese sunt căile Sale!

34Cine a cunoscut gândul Domnului

sau cine a fost sfătuitorul Lui?

35Sau cine I-a dat Lui ceva mai întâi,

Ca să-i poată fi dat înapoi?

36Căci din El, prin El și pentru El sunt toate. Lui să Îi fie adusă slava în veci! Amin.