2 Corinteni 11 - Noul Testament SBR 2023（NTSBR）

Pavel și apostolii falși

1O, de ați îngădui puțină nebunie din partea mea! Dar, deja mă îngăduiți.

2Căci sunt gelos pe voi cu gelozia lui Dumnezeu, fiindcă v-am logodit cu un singur bărbat, ca să-I prezint lui Cristos o fecioară curată.

3Dar mă tem ca nu cumva, așa cum șarpele a amăgit-o pe Eva prin viclenia lui, și gândurile voastre să fie pervertite de la sinceritatea care sunt în Cristos.

4Căci, dacă vine cineva și predică un alt Isus pe care noi nu l-am predicat, sau dacă primiți un alt duh decât cel pe care l-ați primit, sau o altă evanghelie decât cea pe care ați primit-o, voi îngăduiți ușor așa ceva.

5Consider că nu sunt cu nimic inferior acestor „distinși apostoli”.

6Și chiar dacă sunt neiscusit în vorbire, totuși nu sunt și în cunoaștere. De fapt, noi v-am arătat lucrul acesta în orice fel și în toate.

7Sau, am făcut oare un păcat când m-am smerit pe mine însumi ca să fiți voi înălțați, pentru că v-am vestit fără plată Evanghelia lui Dumnezeu?

8Am păgubit alte biserici, primind sprijin financiar pentru a vă sluji vouă.

9Chiar și atunci când am fost prezent la voi și am dus lipsă, nu am împovărat pe nimeni, căci de nevoia mea s-au îngrijit frații care au venit din Macedonia. În toate m-am ferit și mă voi feri să vă fiu o povară.

10Adevărul lui Cristos este în mine! Vă spun că nu voi fi privat de această laudă a mea în regiunile Ahaiei.

11De ce? Pentru că nu vă iubesc? Dumnezeu știe adevărul!

12Dar procedez și voi proceda astfel, ca să înlătur orice prilej al celor care, în ceea ce se laudă, caută un prilej de a fi găsiți ca egali ai noștri.

13Pentru că astfel de oameni sunt apostoli falși, lucrători vicleni, care se dau drept apostoli ai lui Cristos.

14Și nu e de mirare, întrucât însuși Satan se dă drept înger de lumină.

15Așadar, nu este mare lucru dacă și slujitorii lui se dau drept slujitori ai dreptății. Sfârșitul lor va fi potrivit cu faptele lor.

Suferințele lui Pavel ca apostol

16Spun din nou: să nu creadă cineva că sunt fără minte! Sau, dacă nu, acceptați-mă și ca pe unul fără minte, ca să mă laud și eu cât de puțin!

17Ceea ce spun cu această încredere lăudăroasă nu spun de la Domnul, ci ca din nebunie.

18Fiindcă mulți se laudă potrivit cu natura omenească, mă voi lăuda și eu.

19Căci voi, care sunteți înțelepți, îi îngăduiți cu plăcere pe cei fără minte!

20Într-adevăr, dacă vă înrobește cineva, dacă vă mănâncă cineva de vii, dacă vă ia cineva ceva, dacă se înalță cineva pe sine, dacă vă lovește cineva peste față, voi răbdați.

21Cu rușine o spun: în această privință, noi am fost slabi. Dar, în orice ar îndrăzni cineva să se laude – o spun în nebunie – și eu îndrăznesc.

22Sunt ei evrei? Și eu sunt! Sunt ei israeliți? Și eu sunt! Sunt ei sămânța lui Avraam? Și eu sunt!

23Sunt ei slujitori ai lui Cristos? – vorbesc ca unul ieșit din minți – eu, și mai mult! În osteneli, mult mai mult; în închisori, mult mai mult; în bătăi, peste măsură; în pericol de moarte, deseori.

24De la iudei am primit de cinci ori câte patruzeci de lovituri fără una.

25De trei ori am fost bătut cu nuiele, o dată am fost lovit cu pietre, de trei ori am naufragiat, o noapte și o zi am petrecut neajutorați în largul mării,

26deseori în călătorii, în pericole pe râuri, în pericole din partea tâlharilor, în pericole din partea celor din neamul meu, în pericole din partea neamurilor, în pericole în cetate, în pericole în pustiu, în pericole pe mare, în pericole printre așa-zișii frați;

27în osteneală și trudă, deseori nedormit, îndurând foame și sete, adesea lipsit complet de hrană, în frig și lipsă de îmbrăcăminte.

28Pe lângă cele dinafară, mai este și grija care mă apasă în fiecare zi pentru toate bisericile.

29Cine este slab și eu să nu fiu slab? Cine cade în păcat și eu să nu ard?

30Dacă trebuie să mă laud, mă voi lăuda cu cele privitoare la slăbiciunea mea.

31Dumnezeu și Tată al Domnului Isus, Cel care este binecuvântat în veci, știe că nu mint.

32În Damasc, guvernatorul regelui Aretas, păzea cetatea damascienilor ca să mă prindă,

33dar am fost coborât într-un coș, printr-o fereastră din zid și am scăpat din mâinile lui.