Luca 8 - Noul Testament SBR 2023（NTSBR）

Femei care Îi slujesc lui Isus

1Îndată după aceea, El trecea prin fiecare cetate și sat, predicând și vestind Evanghelia Împărăției lui Dumnezeu. Cei doisprezece erau împreună cu El,

2precum și niște femei care au fost vindecate de duhuri rele și de neputințe: Maria, numită Magdalena, din care ieșiseră șapte demoni,

3Ioana – soția lui Cuza, administratorul lui Irod –, Suzana și multe altele, care le slujeau cu ceea ce aveau.

Parabola semănătorului(Mt. 13:1-9; Mc. 4:1-9)

4Când s-a adunat o mare mulțime și oamenii veneau la El din fiecare cetate, El le-a vorbit printr-o parabolă:

5„Semănătorul a ieșit să-și semene sămânța și, în timp ce semăna, o parte a căzut de-a lungul drumului, a fost călcată în picioare, iar păsările cerului au mâncat-o.

6O altă parte a căzut pe stâncă și, cum a răsărit s-a și uscat, pentru că nu avea umezeală.

7Altă parte a căzut între spini și, răsărind deodată cu ea, spinii au înăbușit-o.

8O altă parte, însă, a căzut într-un pământ bun și, după ce a crescut, a adus rod însutit.” După ce a spus aceste cuvinte, El a început să strige: „Cine are urechi de auzit, să audă!”

Scopul vorbirii în parabole(Mt. 13:10-17; Mc. 4:10-12)

9Ucenicii Lui Îl întrebau ce ar putea însemna această parabolă.

10El le-a răspuns: „Vouă v-a fost dat să cunoașteți tainele Împărăției lui Dumnezeu, dar celorlalți le vorbesc în parabole, pentru ca

privind, să nu vadă

și auzind, să nu înțeleagă.

11Iată ce înseamnă această parabolă: sămânța este Cuvântul lui Dumnezeu.

12Cei de lângă drum sunt cei care aud, apoi vine diavolul și răpește Cuvântul din inima lor, ca nu cumva să creadă și să fie mântuiți.

13Cei de pe stâncă sunt cei care, atunci când aud Cuvântul, îl primesc cu bucurie, dar, neavând rădăcină, ei cred până la o vreme, dar în ceasul încercării dau înapoi.

14Sămânța căzută între spini sunt cei care aud Cuvântul, dar, pe măsură ce înaintează, sunt înăbușiți de îngrijorările, bogățiile și plăcerile vieții și, astfel, nu aduc rod până la coacere.

15Sămânța din pământul bun sunt cei care, auzind Cuvântul, îl păstrează într-o inimă curată și bună și aduc rod cu răbdare.

Lumina sub obroc(Mc. 4:21-25)

16Nimeni, după ce aprinde o lampă, n-o acoperă cu un vas și nici nu o pune sub pat, ci o pune pe un suport, așa încât cei ce intră să vadă lumina.

17Căci nu este nimic ascuns care să nu fie descoperit și nimic tăinuit care să nu fie cunoscut și scos la lumină.

18Aveți grijă, deci, cum ascultați! Căci celui ce are i se va mai da, iar de la cel ce nu are se va lua și ceea ce i se pare că are.”

Mama și frații lui Isus(Mt. 12:46-50; Mc. 3:31-35)

19Au venit la El mama și frații Lui și nu puteau să ajungă până la El din cauza mulțimii.

20I s-a spus: „Mama ta și frații tăi stau afară și vor să te vadă.”

21Dar El le-a răspuns: „Mama Mea și frații Mei sunt cei care ascultă Cuvântul lui Dumnezeu și-l împlinesc.”

Potolirea furtunii(Mt. 8:23-27; Mc. 4:35-41)

22Într-una din zile, Isus a urcat într-o barcă împreună cu ucenicii Săi și le-a zis: „Să trecem pe partea cealaltă a lacului!” Și au ieșit în larg.

23În timp ce vâsleau, El a adormit. Pe lac s-a stârnit o furtună, barca se umplea cu apă, iar ei se aflau în pericol.

24Așa că au venit la El, L-au trezit și I-au zis: „Stăpâne, Stăpâne, pierim!” El S-a trezit și a mustrat vântul și valurile. Ele s-au potolit și s-a făcut liniște.

25Apoi le-a zis: „Unde vă este credința?” Erau plini de frică și se mirau, zicând unii către alții: „Cine este oare Acesta că poruncește chiar și vânturilor și apei și ele Îl ascultă?”

Vindecarea unui om demonizat(Mt. 8:28-34; Mc. 5:1-20)

26Au tras la mal în regiunea gherasenilor, care este pe partea opusă Galileei.

27După ce a coborât pe uscat, I-a ieșit înainte un om din cetate care, având demoni, de multă vreme nu mai purta haine și nu locuia în casă, ci în morminte.

28Văzându-L pe Isus, a țipat, a căzut înaintea Lui și I-a zis cu glas puternic: „Ce am eu de-a face cu Tine, Isuse, Fiul Dumnezeului Celui Preaînalt? Te implor să nu mă chinuiești!”

29Căci El poruncise duhului necurat să iasă din om. De multe ori duhul îl apuca și, cu toate că era legat și ținut în lanțuri și obezi, rupea lanțurile și era dus de demon în locuri pustii.

30Isus l-a întrebat: „Care îți este numele?” El a răspuns: „Legiune!”, căci intraseră mulți demoni în el.

31Și Îl rugau să nu le poruncească să se ducă în Adânc.

32Acolo, pe munte, era o turmă mare de porci care pășteau. Demonii L-au rugat să le dea voie să intre în acei porci, iar El le-a dat voie.

33După ce au ieșit demonii din om și au intrat în porci, turma s-a repezit pe malul povârnit în lac și s-a înecat.

34Când au văzut cei care îi pășteau ce s-a întâmplat, au alergat și au dat de veste în cetate și prin cătune.

35Oamenii au ieșit să vadă ce s-a întâmplat și au venit la Isus. L-au găsit pe omul din care ieșiseră demonii șezând la picioarele lui Isus, îmbrăcat, întreg la minte și s-au înspăimântat.

36Cei ce văzuseră le-au povestit cum a fost eliberat cel care fusese demonizat.

37Și toată mulțimea din ținutul gherasenilor I-au cerut lui Isus să plece de la ei, căci erau cuprinși de o mare frică. Așadar, El S-a urcat în barcă și S-a întors.

38Bărbatul din care ieșiseră demonii Îl ruga să-l ia cu El, însă El l-a trimis înapoi zicând:

39„Întoarce-te acasă și povestește tot ceea ce ți-a făcut Dumnezeu!” Și el a plecat și a vestit prin toată cetatea ceea ce a făcut Isus pentru el.

Fiica lui Iair și femeia care s-a atins de haina lui Isus(Mt. 9:18-26; Mc. 5:21-43)

40Când s-a întors Isus, mulțimea L-a primit cu bucurie, căci toți Îl așteptau.

41Și iată că a venit un bărbat pe nume Iair, care era conducătorul sinagogii, și, căzând la picioarele lui Isus, L-a rugat insistent să vină în casa lui,

42fiindcă avea o singură fiică, în jur de doisprezece ani, care era pe moarte. Pe când se ducea, mulțimile Îl îmbulzeau.

43Iar o femeie care avea pierdere de sânge de doisprezece ani, fără să fi putut fi vindecată de cineva,

44a venit pe dinapoi, s-a atins de poala hainei Lui și, îndată, pierderea ei de sânge s-a oprit.

45Atunci, Isus a zis: „Cine M-a atins?” Fiindcă toți negau, Petru a zis: „Stăpâne, mulțimile Te împresoară și Te îmbulzesc!”

46Dar Isus a răspuns: „Cineva M-a atins, pentru că am simțit ieșind din Mine o putere!”

47Când femeia a văzut că nu poate trece neobservată, a venit tremurând și, căzând înaintea Lui, a spus înaintea întregului popor de ce s-a atins de Isus și cum a fost vindecată deodată.

48Iar El i-a zis: „Fiică, credința ta te-a vindecat! Du-te în pace!”

49În timp ce El încă vorbea, a venit cineva de la casa mai-marelui sinagogii și a zis: „Fiica ta a murit! Nu-L mai necăji pe Învățător!”

50Dar Isus, auzind, i-a zis lui Iair: „Nu te teme! Crede numai și va fi salvată!”

51Când a intrat în casă, nu a lăsat pe nimeni să intre împreună cu El, în afară de Petru, Ioan și Iacov, și de tatăl și mama copilei.

52Toți plângeau și o boceau. Atunci Isus a zis: „Nu mai plângeți, căci nu este moartă, ci doarme!”

53Ei râdeau de El, știind că fetița murise.

54Dar El, luând-o de mână, a strigat: „Copilă, scoală-te!”

55Duhul ei s-a întors și ea s-a ridicat îndată. Isus a poruncit să i se dea să mănânce.

56Părinții ei au rămas uimiți, dar El le-a poruncit să nu spună nimănui ce s-a întâmplat.